ComenteazăCOVID-19 s-a răspândit deja în aproape toată lumea, și continuă să se răspândească într-un mod îngrijorător. Impactul pe care îl au infecțiile de la loc la loc diferă însă destul de mult. O parte din acest lucru poate fi explicat de diferențe demografice, cum ar fi vârsta medie sau factorii genetici. O altă parte poate fi explicată prin nivelul de poluare atmosferică sau numărul de fumători. Și performanța sistemului medical are un rol de jucat în această ecuație, și cu siguranță sunt mulți alți factori implicați.
Un grup de oameni de știință conduși de Gonzalo Otazu, de la New York Institute of Technology, concluzionează că vaccinul BCG (Bacilul Calmette-Guérin) administrat împotriva tuberculozei ar putea avea un rol.
Vaccinul BCG nu e comun în țările dezvoltate din Europa, dar e obligatoriu în țări ca Japonia sau Coreea de Sud. Se administrează în România.
Studiul a plecat de la o observație făcută pe populația din Japonia: deși are o medie de vârstă avansată și nu a luat măsuri drastice de carantină, Japonia a reușit până acum să evite efecte majore ale epidemiei de COVID-19 – deși a fost una dintre primele țări expuse, după China.
Japonia, la fel ca și Coreea de Sud, o altă țară dată drept exemplu în gestionarea pandemiei, administrează vaccinul BCG întregii populații. Cercetătorii s-au întrebat dacă nu cumva ar putea exista o legătură între acest vaccin și o protecție parțială împotriva COVID-19.
Am descoperit că țările fără o politică de vaccinare BCG (cum ar fi Italia sau SUA) au o rată de infectare mai mare cu COVID-19, și infecțiile tind să devină mai severe.
Autorii noului studiu:
“E ca și cum vaccinul BCG lasă un ghid care poate fi folosit și împotriva coronavirusului“, mai notează Otazu.
Corelarea se observă foarte bine și la populația Iranului, unde vaccinarea BCG a fost introdusă în 1984. Cercetătorii scriu că populația mai tânără din Iran (vaccinată BCG) pare să beneficieze de o oarecare protecție – în vreme ce populația mai în vârstă, nu.
Nu a fost demonstrată o cauză care să explice această corelație, dar mai multe studii sunt deja lansate în această direcție.
Nu este total surprinzător ca un vaccin să protejeze parțial împotriva mai multor probleme. Vaccinul BCG, dat în uz încă din anii 20, protejează și împotriva leprei și a unor tipuri de ulcerații, și, în mod surprinzător, e folosit uneori împotriva cancerului la vezică. Această legătură surprinzătoare a fost descoperită de jumătate de secol.
E important să notăm însă că în lipsa unei explicații concrete pentru acest mecanism, există o oarecare speculație asociată acestei corelări. Poate fi o simplă coincidență sau pot fi alți factori care să explice această corelare. Este o ipoteză interesantă, dar va trebui să așteptăm rezultatele studiilor clinice pentru a ști cu certitudine.
Unul dintre aceste studii este condus de un român de la o universitate din Olanda.
Mihai Netea, un expert în boli infecțioase de la universitatea Radboud din Olanda, a început deja un studiu clinic cu 400 de voluntari, dintre care 200 au primit vaccinul BCG, iar 200 au primit un placebo, pentru a face o comparație între cele două grupuri. Va dura două luni sau chiar mai bine până vom avea rezultatele studiului. În paralel, Netea mai conduce și un alt studiu pentru a analiza cum i-ar putea proteja vaccinul BCG pe cei în vârstă de peste 60 de ani.
Eficacitatea vaccinului BCG este încă un subiect de dispută în comunitatea științifică. O recenzie a mai multor studii a calculat o eficacitate medie de 50% în protejarea împotriva tuberculozei, motiv pentru care acest vaccin nu mai este administrat în unele țări în care rata de tuberculoză este mică (sau se administrează local, nu național). În România, acest vaccin se administrează copiilor sau bebelușilor. E important de notat că și dacă acest vaccin ne oferă într-adevăr ceva protecție împotriva COVID-19, această protecție nu este totală și nu conferă imunitate.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.