Vaccinarea cu noi doze la câteva luni nu reprezintă o strategie viabilă pe termen lung împotriva COVID, avertizează experții

Acum un an, doar două doze de vaccin – sau chiar una, în cazul Johnson & Johnson – erau considerate suficiente pentru protecția în fața coronavirusului.

Acum, confruntat cu mult mai contagioasa variantă Omicron, Israelul a început să ofere deja a patra doză persoanelor de peste 60 de ani, cadrelor medicale și oamenilor cu probleme imunitare.

Miercuri, autoritățile americane au extins eligibilitatea dozelor booster – doza a treia în acest caz – la adolescenți. Iar autoritățile din UE au ajuns deja la concluzia că certificatul de vaccinare are o perioadă de valabilitate după administrarea ultimei doze. Ea se poate prelungi prin administrarea uneia noi.

Multă lume se întreabă acum pe bună dreptate: ne vom vaccina de acum la fiecare câteva luni?

Oamenii de știință se feresc să ofere răspunsuri ferme, mai ales că virusul le-a oferit surprize în mai multe rânduri și le-a dat peste cap așteptările.

Dar mai mulți experți intervievați săptămâna aceasta de New York Times au subliniat că indiferent de ce se întâmplă, vaccinarea întregii populații cu doze suplimentare la fiecare câteva luni nu este realistă.

Și nici nu are prea mult sens din punct de vedere științific. Ei au confirmat practic opinia exprimată zilele trecute de Andrew Pollard, expertul în vaccinare din Marea Britanie.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

„Nu este complet neauzit să faci vaccinuri periodic, dar cred că există metode mai bune decât administrarea de rapeluri la fiecare șase luni”, a spus Akiko Iwasaki, imunoloagă la Universitatea Yale.

Există alte strategii care să ne scoată din această situație „în care dozele de vaccin vor fi administrate la infinit”, a adăugat experta.

„Un vaccin croit în mod specific pentru Omicron ar face o treabă mai bună”

Pentru început, să convingi oamenii să se vaccineze la fiecare câteva luni este probabil un scenariu greu de aplicat. În SUA, spre exemplu, peste 73% dintre adulți sunt vaccinați cu două doze, dar doar puțin peste o treime dintre ei au făcut și a treia doză.

„Nu parte a fi o strategie sustenabilă pe termen lung, cu siguranță”, a spus și Deepta Bhattacharya, imunolog la Universitatea din Arizona.

La fel de important, nu există deocamdată date ferme care să susțină eficacitatea unei a patra doze de vaccin – deși israelienii au oferit date preliminare pozitive în acest sens.

Evident, situația se schimbă în cazul persoanelor cu probleme imunitare, care au mult mai multe beneficii de la a patra doză.

Dozele suplimentare cresc nivelul anticorpilor și ajută la prevenirea infectării. Drept rezultat, administrarea lor ar putea reduce presiunea asupra sistemului sanitar. Din acest motiv, experții intervievați de New York Times au afirmat că toată lumea ar trebui într-adevăr să își facă a treia doză cât mai curând posibil.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Dar această creștere a nivelului anticorpilor este și ea trecătoare. Deja, studiile preliminare au arătat un declin al anticorpilor la doar câteva săptămâni după a treia doză.

Și chiar și atunci când anticorpii se află la nivel maxim, această a treia doză nu protejează complet în fața Omicron.

„Chiar și cu acest nivel de anticorpi este foarte greu să oprești virusul pentru multă vreme”, a spus Shane Crotty, virusolog la Institutul pentru Imunologie La Jolla din California.

„Poate că un vaccin croit în mod specific pentru Omicron ar face o treabă mai bună”, a adăugat acesta.

Pfizer-BioNTech, Moderna și Johnson & Johnson au anunțat deja că testează un vaccin care vizează chiar această variantă, care ar putea deveni disponibil în următoarele câteva luni.

„Nu are sens să face doze de vaccin împotriva unei varante care a dispărut deja”, a spus și Ali Ellebedy, imunolog la Universitatea Washington din St. Louis.

„Dacă e să mai adaugi o doză după primele trei, atunci aș aștepta pentru una făcută pentru Omicron”, a adăugat acesta.

Dacă scopul este să sporești imunitatea împotriva Omicron sau a unor viitoare variante, alte tactici ar fi însă mai potrivite decât vaccinarea repetată cu un ser destinat pentru varianta originală a patogenului.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Unii cercetători dezvoltă un vaccin mai complex, care ar avea rolul de a ținti anumite părți ale virusului care nu mai dezvoltă mutații.

Apoi, actualele vaccinuri ar putea fi combinate cu boostere ale unui vaccin nazal, care ar putea fi mai bun la prevenirea infectării deoarece ele protejează nasul și suprafaţa mucoaselor – poarta de intrare a virusului în organism – cu anticorpi.

În plus, mărirea intervalului de timp dintre doze ar putea îmbunătăți imunitatea, o lecție pe care oamenii de știință au învățat-o în lupta cu alți patogeni.

Omicron a arătat că prevenirea tuturor infectărilor este o țintă nerealistă

Mulți experți puneau de la bun început sub semnul întrebării necesitatea unei doze booster. Unii credeau că dozele originale erau suficiente pentru a preveni spitalizarea în cele mai multe cazuri și că asta ar trebui să fie adevărata măsură a succesului.

Alții considerau că este nedrept ca țările bogate să adune cele mai multe doze de vaccin pentru mai multe doze, în vreme ce alte țări mai sărace să nu poată oferi cetățenilor nici măcar prima doză.

Perspectiva s-a schimbat odată cu apariția Omicron.

„Omicron mi-a schimbat într-adevăt poziție pe această temă”, a declarat Scott Hensley, imunolog de la Universitatea din Pennsylvania.

Acum, Hensley și alți colegi susțin administrarea celei de-a treia doze. Dar nu văd însă utilitatea dozei patru, argumentând că alte părți ale sistemului imunitar – precum celulele T sau celulele B – sunt în continuare puternice în fața virusului după cele trei doze sau poate chiar și după doar două.

În vreme ce celulele imunitare nu pot preveni infectarea, ele reduc severitatea simptomelor și implicit numărul spitalizărilor.

„Oamenii care sunt vaccinați se descurcă foarte bine atunci când vine vorba despre spitalizare”, a explicat Michel Nussenzweig, imunolog la Universitatea Rockefeller din New York.

Omicron a arătat că că prevenirea tuturor infectărilor este o țintă nerealistă, a adăugat expertul.

Dacă vaccinurile ar fi prevenit infectările și transmiterea virusului, atunci administrarea regulată a dozelor booster ar fi avut sens.

„Dar după apariția Omicron, care mai este scopul?”, s-a întrebat Nussenzweig. „Scopul final este să prevenim spitalizările”, a mai spus el.

Toamna trecută, doctorul Anthony S. Fauci, consilierul Casei Albe pe tema COVID, vorbea în mod frecvent despre prevenirea infectărilor simptomatice. Dar în ultima vreme, și el a început să spună că prevenirea spitalizării este cea care contează cu adevărat.

Pentru a preveni infectările, dozele booster ar trebui potrivite foarte bine cu apariția noilor variante. Mulți dintre cei care și-au făcut a treia doză în toamnă, spre exemplu, sunt acum vulnerabili la infectarea cu Omicron, deoarece nivelul de anticorpi a început deja să scadă.

Vaccinarea frecventă nu este neapărat utilă

Lecțiile învățate din lupta cu gripa, mai spun experții, sugerează că vaccinarea frecventă nu va fi neapărat utilă. Administrarea vaccinului gripal de două ori pe an „are un efect mai puțin puternic, de aceea ar putea să nu aibă sens să vaccinăm așa de frecvent”, a spus și Ben Cowling, epidemiolog la Universitatea din Hong Kong.

„Pentru dozele inițiale pe care oamenii le primesc, răspunsul este din ce în ce mai puternic, dar apoi există un prag”, a adăugat expertul.

Unii experți cred chiar că administrarea frecventă de doze booster ar putea fi contraproductivă. Ei se bazează pe așa-numita teorie a „păcatului antigenic original”. Potrivit acesteia, răspunsul sistemului imunitar este astfel croit încât să răspundă mai bine în fața primei versiuni a virusului, astfel că răspunsul la celelalte variante va fi mai puțin puternic.

Cu mai bine de 50 de mutații, Omicron este suficient de diferit față de variantele anterioare încât anticorpii să aibă probleme în a-l recunoaște.

„Avem suficente indicii care să confirme că aceasta ar putea fi o problemă”, a spus doctorul Amy Sherman, vacinoloagă la Universitatea Harvard. „Cu siguranță am văzut o evoluție într-o perioadă scurtă de timp”, a adăugat ea.

Evoluția rapidă a virusului se produce deoarece el are acces la un mare număr de gazde umane. Dacă numărul de cazuri continuă să crească la rata actuală, virusul ar putea să continue să evolueze, ceea ce înseamnă că vaccinurile vor trebui actualizate constant.

Dar dacă pandemia încetinește în cea mai mare parte a lumii, asta ar putea limita oportunitatea virusului de a evolua într-o formă diferită. Iar acesta este un argument pentru a ajuta alte țări să își imunizeze populațiile, în loc să oferim doze booster constant acelorași oameni, a spus Hensley.

Trebuie să clarificăm care este scopul în lupta cu pandemia

Apoi, populațiile ar putea adopta alte strategii pentru a controla transmiterea virusului, dincolo de vaccinuri.

În cazul inefectării cu pneumococ, spre exemplu, imunizarea copiilor îi protejează indirect pe adulții vârstnici, limitând transmiterea.

Îmbunătățirea ventilării în școli ar limita transmiterea coronavirusului printre copii și implicit printre familiile lor și alte persoane contact, a observat Sarah Cobey, biolog la Universitatea din Chicago.

„Dacă ne vom întoarce înapoi acolo unde eram înainte de pandemie și nu vom face nicio schimbare de durată în școli, copiii ar putea genera în continuare o transmitere importantă a virusului”, a adăugat ea.

Dar pentru ca aceste schimbări să fie implementate, guvernele ar trebui să definească mai întâi ce anume doresc să obțină.

Prevenirea infectărilor ar necesita o abordare foarte diferită față de cea a prevenirii spitalizării, spre exemplu.

„Mergem înspre ceva cu viteză, dar nu e clar unde anume mergem”, a observat Natalie Dean, biostatistician la Unversitatea Emory din Atlanta. „Indiferent de ce ne aduce viitorul, trebuie totuși să clarificăm care este scopul nostru”, a concluzionat ea.

Urmărește-ne pe Google News