Vaccinarea întregii lumi împotriva COVID, până la sfârșitul lui 2022. Cum cred experții că poate fi atinsă această țintă

O propunere ambițioasă a fost făcută zilele trecute de premierul britanic Boris Johnson. Acesta a declarat că îi va îndemna pe liderii G7, care se vor reuni vineri în Regatul Unit, să susțină vaccinarea întregii lumi împotriva COVID până la sfârșitul anului viitor.

Experții citați de The Guardian spun că acest lucru este fezabil, dacă statele bogate iau imediat măsuri în acest sens.

Programul umanitar COVAX, coordonat de ONU, ar fi trebuit să fie principala cale pentru vaccinarea cetățenilor din statele cu venituri mici. COVAX a și semnat contracte cu producătorii pentru a cumpăra două miliarde de doze până la finalul acestui an.

Dar circuitul a evoluat lent, iar acum este aproape blocat. Mai întâi, statele bogate au contractat o mare parte din dozele disponibile pe piață, inclusiv multe în exces.

Apoi, principalul distributor al COVAX, Serum Institute din India, a sistat exporturile, alegând să se concentreze pe producția pentru piața locală, în tentativa de a tempera pe cât posibil valul pandemic catastrofal care a lovit țara lunile trecute.

„Aici este momentul în care rolul Marii Britanii și al G7 poate deveni cu adevărat important. Deoarece în iunie, iulie, august și septembrie nu mai pot fi procurate vaccinuri”, explică pentru The Guardian doctorul Bruce Aylward, consilier la Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Soluția este oferită de donații. Iar promisiunile au fost deja făcute. Marea Britanie, spre exemplu, a contractat suficiente vaccinuri pentru a-și imuniza întreaga populație de mai multe ori. Iar guvernul a promis să dozeze COVAX o parte din surplus.

Experții avertizează însă că acest lucru trebuie să se întâmple cât mai curând, dacă nu acum, și asta în condițiile în care numărul infectărilor este încă mare în India, dar și în Nepal, iar oficialii se tem de un nou val în Africa.

În toamnă, producția de vaccinuri ar putea spori, iar livrările vor ajunge în mai multe țări cu venituri mici. Dacă și donațiile vor ajunge tot atunci, aceste țări nu le vor putea folosi pe toate, din simplul motiv că au prea puține spitale și clinici și prea puține cadre medicale pentru a administra dozele.

În această situație, vaccinurile vor expira.

Doctorul Aylward spune prin urmare că aceste țări trebuie să primească livrări reduse, dar constante de vaccinuri, care să permită organizarea campaniilor de imunizare, din punct de vedere logistic.

Perspectivă umanitară, dar și financiară

Există mari așteptări de la statele din G7.

Luni, în jur de 230 de foști lideri internaționali de pe cinci continente au scris statelor G7, cerând celor mai puternice economii să acopere două treimi din nota de plată a vaccinurilor, estimată la 66 de miliarde de dolari, pe doi ani.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Aylward observă că o astfel de mișcare este inclusiv susținută de argumente financiare.

„Toată lumea se gândește la asta în termeni de securitate sanitară și de salvare de vieți, dar FMI a abordat-o și dintr-o perspectivă economică. Au spus: «Uite, există nouă trilioane de dolari pe care îi veți adăuga economiei mondiale dacă faceți asta până la mijlocul anului viitor». Când au abordat problema din perspectivă economică, a fost pur și simplu uluitor”, explică doctorul.

Romilly Greenhill, directoarea din Marea Britanie a organizației umanitare ONE, subliniază la rândul ei că ținta vaccinării întregii lumi este ambițioasă, dar necesară.

„Nu vom stopa pandemia aceasta până când nu o vom opri peste tot în lume, așa că suntem nevoiți să căutăm un soi de imunitate de grup, până la sfârșitul anului viitor”, spune aceasta.

„Altfel, riscul este să ne trezim cu noi variante (ale virusului) și deja am văzut câteva în lume”, adaugă ea.

Liam Sollis, oficial al Unicef Marea Britanie, observă la rândul său că distribuția echitabilă a vaccinurilor este necesară, dar insistă și asupra sporirii producției. „Al doilea pas este sporirea producției, pentru a asigura că vom avea suficiente rezerve disponibile pentru a atinge ținta de a vaccina lumea”, spune el.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

„Pentru a face acest lucru, în primul rând avem nevoie de bani. Dar încă nu avem finanțarea necesară pentru 2022, iar nivelul ambiției trebuie să crească”, adaugă Sollis.

Deocamdată există prea puține puncte de producție în lume, în special în regiunile cu venituri mici. AstraZeneca, care dorește să devină principalul furnizor de vaccin cu costuri mici, a contractat mai bine de 20 de fabrici de vaccinuri din întreaga lume, inclusiv în Mexic, Indonezia și China. Altele nu prea mai există.

În acest timp, SUA au promis deja să doneze 80 de milioane de doze de vaccin țărilor cu venituri mici. Germania, Franța și Italia au promis și ele în jur de 100 de milioane de doze, scrie BBC.

Marea Britanie nu a anunțat un număr de doze, dar premierul ar putea specifica cifra chiar la summitul G7 de vineri.

Semnal de alarmă în Africa

Situația este cu atât mai complicată cu cât Africa pare că se află în pragul unui nou val pandemic, pe măsură ce livrările de vaccinuri către continent aproape că au fost sistate.

„Pericolul unui al treilea val în Africa este real și crește. Prioritatea noastră este clară – e crucial să administrăm cât mai multe vaccinuri în brațele africanilor care sunt la risc”, a avertizat săptămâna trecută doctorul Matshidiso Moeti, directorul regional al OMS.

OMS a observat că bilanțurile de COVID sunt în creștere în 14 țări și că doar în ultima săptămână opt țări au confirmat o creștere de 30% a numărului de cazuri.

În acest timp, numărul dozelor de vaccin administrate este foarte mic.

Doar 50 de milioane de doze au ajuns în Africa, iar 31 de milioane au fost administrate în 50 de țări cu o populație combinată de mai bine de un miliard de locuitori.

„În vreme ce multe țări din afara Africii și-au vaccinat grupurile prioritare și se gândesc să își vaccineze copiii, țările africane nu au posibilitatea de a administra nici măcar a doua doză grupurilor aflate la mare risc”, a observat Moeti.

Mulți oficiali se tem acum că Africa s-ar putea confrunta cu un scenariu asemănător cu cel al Indiei, care însă are un sistem sanitar mai robust.

Africa a confirmat în jur de 5 milioane de infectări și peste 130.000 de decese, dar mulți experți consideră că bilanțul este semnificativ mai mic decât cel real.

Urmărește-ne pe Google News