La începutul acestei luni, președintele francez Emmanuel Macron a generat o mulțime de discuții când a declarat că are de gând să le dea bătăi de cap cetățenilor care nu s-au imunizat la COVID.

După decizia de duminică a parlamentului de la Paris, francezii nevaccinați nu vor mai avea acces în restaurante, teatre și trenuri care circulă pe distanțe lungi, printre altele. Cu unele excepții.

Dar francezii sunt încă norocoși. Italia, Grecia și Cehia au adoptat deja sau urmează să adopte legi pentru vaccinarea obligatorie a vârstnicilor.

Iar Austria și Germania vor chiar să impună obligativitatea vaccinării tuturor adulților.

Și totuși, în vreme ce intenția celor două țări a declanșat ample dezbateri, se pare că transpunerea ei în lege se va dovedi foarte complicată, scrie The Economist.

Vaccinarea va deveni obligatorie în Austria pentru 7,4 milioane de oameni de la 1 februarie, în momentul în care legea va fi adoptată de parlament.

Potrivit legii, cine nu este vaccinat până pe 15 martie va suporta o amendă inițială de cel puțin 600 de euro, plus alte penalități financiare în fiecare trimestru.

Dar agenția însărcinată cu instituirea unui registru al vaccinaților spune că acesta nu va fi gata până în aprilie.

Germania nici măcar nu are un astfel de registru, organizarea unuia ar dura câteva luni și ar putea încălca legile stricte care protejează datele personale.

În cele din urmă, aplicarea legii pare dificilă în ambele țări. În Austria, unii se tem că sistemul legal ar putea ceda, dacă un mare număr de oameni ar putea alege amenzile, în locul vaccinurilor.

Ce se schimbă după apariția Omicron

O altă problemă ar fi cea epidemiologică. Legile din Germania și Austria au fost propuse într-un moment în care varianta Delta era dominantă. Dar apariția variantei Omicron ar putea schimba lucrurile, iar mandatul de vaccinare, spun unii, ar trebui adaptat cumva.

Ce se întâmplă dacă viitoarea variantă necesită un vaccin modificat sau un nou rapel? Pentru Janosch Dahmen, un parlamentar ecologist german, de profesie medic, incertitudinea privind viitoarele variante este un motiv în plus pentru a grăbi vaccinarea obligatorie.

Alții sunt de altă părere. Un cunoscut virusolog austriac a sugerat că este nevoie de o schimbare de strategie, deoarece răspândirea Omicron ar putea oferi imunitate la scară largă populației.

Persoanele nevaccinate ocupă cele mai multe paturi de la terapie intensivă și sunt mai predispuse la transmiterea virusului. Reducerea numărului de nevaccinați este evident o prioritate în toate țările. Dar chiar și susținătorii vaccinării admit că obligativitatea vaccinării este o admitere a eșecului.

„Aș fi preferat să mergem pe o altă cale. Dar dacă la un an după obținerea vaccinului avem un astfel de nivel de nesiguranță și așa de mulți oameni care cred în dezinformări, atunci trebuie să facem un pas drastic”, a spus în noiembrie Alexander Schallenberg, la acel moment cancelarul Austriei.

Teama de noi proteste

Germania și Austria se numără printre țările vest-europene cu cel mai mare număr de nevaccinați – 28%, respectiv 26% din populația de peste 12 ani.

Totuși, nimeni nu știe dacă vaccinarea obligatorie va funcționa. Un sondaj din Austria a arătat că în jur de două treimi dintre nevaccinați – în jur de un milion în total – sunt antivacciniști convinși, care vor evita să se inoculeze cu orice preț.

E adevărat că astfel de sondaje pot fi înșelătoare. Primele sondaje din 2020-2021 sugerau că Franța este una dintre cele mai sceptice țări în privința vaccinării. Realitatea a dovedit că lucrurile nu stau chiar așa, mai ales atunci când nevaccinații au fost „convinși” de diferitele restricții care le-au fost impuse.

Însă deocamdată, lockdown-ul impus nevaccinaților în Austria nu pare să îi fi convins pe aceștia să aleagă să se inoculeze.

Manifestație împotriva politicilor COVID ale guvernului în Germania, la Dusseldorf | Foto: Profimedia

O altă îngrijorare cu privire la adoptarea legii vaccinării obligatorii ține de un eventual răspuns violent al nevaccinaților.

Cei mai mulți germani susțin mandatele de vaccinare, probabil din teama că un val de infectări printre nevaccinați ar putea declanșa noi restricții.

Dar obligativitatea vaccinării ar putea să genereze un val de proteste mai agresive decât până acum. În ultimele săptămâni, scepticii vaccinării au început să iasă la demonstrații, pe care le numesc „plimbări de seară”, unde au sosit și extremiștii de dreapta, care au ridicat potențialul de violență.

Mandatul de vaccinare ar putea înrăutăți lucrurile și mai mult, scrie The Economist.

O problemă legală

Apoi, Curțile Constituționale ar putea să fie și ele sceptice cu privire la aceste mandate, dacă autoritățile nu au epuizat toate modalitățile de a-i convinge pe nevaccinați. Curtea Supremă din SUA, spre exemplu, a împiedicat guvernul federal să ceară marilor companii să impună vaccinarea sau testarea obligatorie.

Guvernele europene sunt deja foarte dure. Nevaccinații din Germania sunt aproape excluși din viața publică. Dar unii cred că ar mai exista câteva căi pentru a-i convinge pe unii nevaccinați.

„Nu poți apăsa pur și simplu pe un buton și să speri că lucrurile acestea se vor întâmpla”, spune Heidi Larson, director al Vaccine Confidence Project la London School of Hygiene and Tropical Medicine.

Astfel de opinii au produs, de altfel, o propunere concretă în Germania, venită din partea liberalilor aflați la guvernare la Berlin.

Astfel, rezidenții germani vor primi mai întâi o invitație pentru un consult cu privire la vaccin. Vaccinații nu trebuie să îi dea curs, dar toate celelalte persoane vor fi obligate să își discute scepticismul cu medicii. Abia după aceea vor fi pasibili nevaccinații de amenzi.

Rămâne deocamdată de văzut și cui i se va adresa legea. Cancelarul Olaf Scholz vrea vaccinarea obligatorie a tuturor adulților, dar ministrul sănătății dorește ca legea să îi vizeze pe germanii de peste 50 de ani, ca în cazul Italiei.

Efortul coaliției de la Berlin se va dovedi unul de durată. Guvernul vrea ca legea să fie inițiată în Parlament. Urmează ca Bundestagul să țină o dezbatere de orientare, din care ar urma să iasă un proiect de lege.

Apoi, urmează un vot liber. Andrew Ullmann, parlamentar liberal, crede că o formă a mandatului de vaccinare va fi în cele din urmă susținută de majoritatea parlamentarilor, dar nu până în luna martie, data dorită de cancelarul Scholz.

În Austria, Karl Nehammer a insistat că proiectul său de lege are nevoie doar de o finisare, chiar dacă o consultare publică a atras deja peste 100.000 de plângeri.

În vreme ce problemele tehnice sunt acum „finisate”, Peter Klimek, de la Universitatea Medicală din Viena, se întreabă dacă nu cumva întreaga poveste va fi soluționată „în stil austriac”, adică printr-un compromis.

Se vorbește deja despre un „mandat temporar mai puțin strict” de vaccinare, adică unul care nu ar fi aplicat automat, ci doar în urma constatării polițiștilor.

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News