Luna octombrie va aduce publicului rezultatele preliminare ale testelor clinice pentru mai multe vaccinuri dezvoltate în lupta cu COVID-19.
Deși tot mapamondul așteaptă cu nerăbdare apariția serurilor salvatoare în lupta cu noul coronavirus, cercetători sunt îngrijorați că acestea ar putea să întâmpine și mai multe obstacole în timpul testelor clinice ori că aprobarea lor ar putea să fie grăbită de interesul politic, se arată în articolul revistei Nature.
Unul dintre principalii favoriți este vaccinul dezvoltat de Universitatea Oxford, în colaborare cu compania farmaceutică AstraZeneca. În urmă cu trei săptămâni, testele clinice, ajunse deja în faza a treia, au fost oprite brusc după ce unul dintre voluntari s-a îmbolnăvit. După șase zile, acestea au reînceput în Marea Britanie, Africa de Sud și Brazilia. Dar nu și în Statele Unite, unde FDA nu a dat încă undă verde celor de la AstraZeneca
Până acum, compania farmaceutică a invocat dreptul la intimitate al pacientului pentru a ține la sertar boala dezvoltată în timpul testelor clinice. Dar și informații despre cum s-a luat decizia reluării acestor teste. Unii cercetători sunt îngrijorați că lipsa de transparență ar putea să distrugă încrederea publicului în vaccinul dezvoltat de cei de la AstraZeneca.
Actuală este și implicarea politicului în cursa pentru lansarea pe piață a unui vaccin. Nu sunt puțini cei care se tem că un vaccin ar putea să fie aprobat printr-o procedură de urgență chiar și în lipsa a suficiente date privind eficacitatea sa.
În SUA, președintele Trump a spus că vrea un vaccin înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020.
Tocmai pentru a domoli o parte din îngrijorări, companiile farmaceutice AstraZeneca, Pfizer și Moderna – principalele favorite în cursa pentru desemnarea unui vaccin – au făcut publice săptămâna trecută protocoalele după care se desfășoară testele clinice.
Lipsa informațiilor și a transparenței, motiv de îngrijorare
Inițial, cercetătorii nu s-au arătat prea îngrijorați de oprirea testelor clinice din Marea Britanie pentru serul dezvoltat de Universitatea Oxford și AstraZeneca. Apariția reacțiilor adverse este comună în timpul testelor clinice. Adeseori, acestea nu au nicio legătură cu tratamentul administrat.
Unii cercetători cred că asta e situația și acum, având în vedere că autoritățile au permis reluarea testelor după 6 zile. Însă, acestea sunt doar presupuneri în lipsa unor răspunsuri clare din partea giganților farmaceutici de la AstraZeneca.
Nu există nici măcar informații clare despre reacțiile adverse pe care le-a avut voluntarul din Marea Britanie. Unele publicații au scris că ar fi vorba despre mielită transversă, o inflamație la nivelul coloanei vertebrale. Însă aceste zvonuri nu au fost confirmate de AstraZeneca ori de Universitatea Oxford.
Lipsa de informații a fost criticată de mai mulți cercetători, mai ales atunci când a ieșit la iveală că este a doua pauză cauzată de apariția unor reacții adverse.
În iulie, voluntariii au primit un document prin care erau informați că testele clinice au fost oprite temporar după ce unul dintre participanți a dezvoltat o presupusă mielită transversă. Ulterior, persoana respectivă a fost diagnosticată cu scleroză multiplă, iar o comisie independentă a decis că boala sa nu are nicio legătură cu vaccinul. Însă, dacă cei doi voluntari au primit adevăratul vaccin ori doar un placebo rămâne un mister.
„Cred că este demn de consemnat faptul că doi dintre voluntari au dezvoltat mielită transversă, mai ales dacă luăm în vedere numărul relativ mic al celor cărora au primit acest ser. Situația va deveni dificilă pentru acest vaccin dacă mai apare chiar și un caz în plus”, spune Raina MacIntyre, epidemiolog la Universitatea New South Wales din Sydney, Australia.
Aceasta atrage atenția că există legături dovedite între infecțiile virale și apariția atât a mielitei transverse, cât și a sclerozei multiple. Cazuri de mielită transversă au fost observate și în pacienți COVID-19, punctează MacIntyre.
Pentru a elimina orice legătură dintre vaccin și apariția celor două condiții medicale, cercetătorii ar trebui să compare numărul de îmbolnăviri apărute în cele două grupuri ale testului clinic – voluntarii vaccinați cu ser și cei vaccinați cu placebo.
„Probabil acest lucru este investigat chiar acum de FDA, înainte de a decide reluarea testelor clinice în Statele Unite”, susține MacIntyre.
Și Hilda Bastian, care studiază medicină bazată pe date la Universitatea Bold din Australia, crede că ar trebui să fie date publicului mai multe informații legate de oprirea și apoi reluarea testelor clinice ale celor de la AstraZeneca.
„Lipsa de transparență ar putea să determine retragerea unor voluntari ori ar putea deveni motiv pentru refuzarea vaccinării, dacă acest ser va fi aprobat. Avem nevoie ca oamenii să aibă încredere în aceste vaccinuri”, spune Bastian.
AstraZeneca și Universitatea Oxford nu au răspuns până acum la apelurile pentru mai multă transparență. CEO-ul AstraZeneca, Pascal Soriot, spune că există un motiv pentru tăcerea lor. Ghidurile de desfășurare a testelor clinice nu recomandă dezvăluirea de informații legate de voluntari pentru a evita invadarea intimității acestora și compromiterea integrității studiului.
În timpul unei conferințe găzduite joi de Forumul Economic Mondial, Soriot a precizat că există o discuție la nivelul companiilor farmaceutice legată de transparența care ar putea să fie oferită publicului, al cărui interes este de înțeles, fără a risca compromiterea testelor clinice pentru un vaccin COVID-19.