numeste supradoza. Niculae Ivan, de 76 de ani, e un satean cinstit din campiile Munteniei, care taie vaci de 60 de ani si e un pic descumpanit cand aude de acesta metoda: „Daca spune UE, or fi stiind ei… Asa o sa facem. Nu mai dam la cap”. Despre ce este vorba? in mai 1990, John Gummer, ministrul agriculturii din Anglia, a aparut la televiziune impreuna cu fiica sa de patru ani, Cordelia, pe care a incurajat-o sa consume in fata camerelor de luat vederi un sandvis cu carne de vita. Ministrul incerca astfel sa dea greutate afirmatiilor sale potrivit carora consumul de carne de vita era lipsit de orice riscuri.
Trecusera deja cativa ani de cand in Anglia fusese diagnosticat primul caz de boala neurologica, necunoscuta anterior la bovine: „vaca 133” murise in 1985 dupa ce prezentase tremuraturi ale capului, pierdere in greutate si tulburari de coordonare. Specialistii atribuisera simptomele unei boli care ulterior a fost supranumita „boala vacii nebune”, din cauza modului ciudat de manifestare a animalelor bolnave. Ulterior, a devenit limpede ca era vorba de o izbucnire epidemica a acestei noi boli. Varful epidemiei a fost atins in anii 1992-1993, cu peste 100.000 de cazuri de boala confirmate la vite.
in ciuda masurilor de protectie pe care majoritatea tarilor europene si le-au luat, interzicand importul de vite si de produse din carne de vita provenite din Anglia, boala a depasit granitele Marii Britanii. Pana in prezent s-au raportat peste 180.000 de cazuri de encefalopatie spongiforma bovina (ESB) in Marea Britanie si peste 1.500 de cazuri in mai multe tari din Europa de vest.
Maladia a aparut la vaci din cauza practicii nefericite de a li se suplimenta hrana cu resturi de carne provenite de la oi ce sufereau de scrapie („capiala”), in scopul cresterii productiei de lapte si carne. Acest mod de hranire a inceput sa fie folosit inca din anii 1930 si a devenit o regula in fermele zootehnice din intreaga lume.
Pentru prevenirea riscurilor, la Atena s-a pus problema unui nou mod de a sacrifica bovinele. Nu se vor mai folosi metodele mecanice, ci narcoza sau electronarcoza. „Ideea e ca nu se vor mai atinge celulele nervoase ale animalului sacrificat, unde ar putea exista sursa bolii, astfel ca orice risc de contaminare e eliminat. Sub-stantele folosite la sacrificare sunt ieftine, iar metoda nu streseaza animalul. Nu simte nimic, doar adoarme si nu se mai terezeste. Apoi, la decupare, se scot maruntaiele, clasic, dar nu se mai desface vaca in doua pe coloana vertebrala, ci pe coaste. Aceasta e metoda care se va impune foarte repede in Occident, unde securitatea alimentara e o chestiune serioasa, dar si la noi – normal, daca vrem sa mai exportam asemenea marfa in tarile apusene. Mai mult, dupa intrarea in Uniune, nu numai ca nu vom exporta carne daca nu avem standard occidental, dar nici pe piata noastra nu vom mai avea voie sa o desfacem. Piata romaneasca nu va mai fi romaneasca dupa aderare, ci va fi o parte a pietei Uniunii Europene”, ne-a spus Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Chimie Alimentara din Bucuresti, reprezentatul Romaniei la conferinta din Atena.
Privita din alt unghi, aceasta problema are tenta hazlie. Nicolae Ivan taie vite de vreo 60 de ani, acum are 76 si inca nu a auzit de „prioni”. Nu stie inca cum va omori vaca prin supradoza – acum, o mangaie si explica cum se petrece taierea unei vaci intr-un sat din Romania: „Uite, tata, eu mangai frumos animalul, ii pun cutitul intre coarne, ii dau un pod de palma si animalul cade in genunchi. Dupa asta o tai la gat si ii las sangele sa curga. O agat de picioare, o despic pe burta si ii scot maruntaiele. O jupoi si o despic pe sira spinarii. Cam asta e cu vacile. Dar daca spune Uniunea Europeana, or fi stiind ei… Asa o sa facem. Nu mai dam la cap”. insa cat de repede va incepe sa sacrifice vaci prin supradoza, ramane de vazut.
Nu exista tratament care sa vindece boala
Desi rapoartele oficiale initiale negau faptul ca ESB (encefalopatie spongiforma bovina) se poate transmite la om, in 1996 guvernul britanic a recunoscut oficial ca existau deja victime umane. Aceasta boala afecteaza omul si unele animale domestice si salbatice. Nu exista nici un tratament care sa vindece aceste boli, evolutia lor conducand intotdeauna la deces.
Cercetatorii considera ca agentul infectios al bolii e un „prion”, o proteina prezenta exclusiv in creierul animalului infectat. Faptul ca bovinele sunt sacrificate prin sectionarea cerebelului face ca acesti prioni sa fie eliberati in sange si astfel sa infecteze toata carnea. Boala nu e vizibila la bovinele tinere, astfel ca ele pot deveni surse de infectare pentru consumatori.
Urmărește-ne pe Google News