Val de proteste de 1 Mai în Europa: „Opriți războiul, măriți salariile”. Stare de asediu la Istanbul şi ciocniri violente în Franţa. Manifestații și în Grecia. Sute de persoane, arestate

Poliția turcă a arestat peste 200 de persoane. „Au fost arestate 210 persoane care nu au dat curs avertismentelor, care au încercat să avanseze către Piaţa Taksim şi care ne-au atacat poliţiştii pe 1 Mai, Ziua muncii şi a solidarităţii, la Istanbul”, a indicat ministrul într-un mesaj postat pe platforma X (fosta Twitter), notează Agerpres.

Primele altercaţii au apărut în timp ce manifestanţii încercau să forţeze barajele de poliţie pentru a ajunge în emblematica Piaţă Taksim, epicentrul contestărilor în metropola turcă.

Istanbul a fost plasat în stare de asediu de către forţele de ordine, care au blocat centrul oraşului. Adunările nu mai sunt autorizate în Piaţa Taksim, devenită epicentrul contestării puterii lui Recep Tayyip Erdogan după valul de proteste din 2013. Cu toate acestea, organizaţii sindicale şi politice îşi cheamă constant membrii să se adune în acest loc.

Turkish riot police fired tear gas and rubber bullets to disperse May Day demonstrators trying to reach Istanbul's main Taksim Square. Local media said dozens of protesters were detained https://t.co/a0vPM8z4YB pic.twitter.com/tJQofHaeDp

— Reuters (@Reuters) May 1, 2024

Ciocniri între poliţie şi manifestanţi la marşul de 1 Mai şi în Franţa

Recomandări

Legenda Wall Street, după prăbușirea burselor: „Trump ne distruge ani de muncă în doar câteva ore. Trilioane de dolari șterse”

Arestări au avut loc miercuri la marşul de 1 Mai la Paris, unde s-a strigat „ACAB (All cops are bastards)!” şi „Toată lumea detestă poliţia!”, la izbucnirea primelor tensiuni, relatează AFP, citată de News.ro.

Imediat după pornirea coloanei, s-a format o „frunte de coloană importantă”, de aproximativ 4.500 de persoane, între care „câteva sute” de radicali, a declarat o sursă din poliţie pentru AFP. Cel puţin două vitrine de magazine şi un adăpost dintr-o staţie de autobuz au fost sparte.

Forţele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene, a constatat un jurnalist AFP. Pe de altă parte, alte forţe de ordine blocau accesul manifestanţilor în Piaţa Bastilia, unde mai mulţi manifestanţi agitau steaguri palestiniene.

După pornirea coloanei, se puteau vedea primele pagube materiale – vitrine şi panouri publicitare sparte, potrivt Le Figaro.

Cel puţin 15 persoane au fost arestate, în cadrul unor controale operate înaintea manifestaţiei de 1 Mai, la Paris, unde 478 de persoane au fost controlate de către forţe de ordine, anunţă miercuri Prefectura Poliţiei Parisului, care precizează că s-au confiscat arme albe.

LIVE: French labor unions join May Day march in Paris https://t.co/IftO4WIuQs

— Reuters (@Reuters) May 1, 2024

Recomandări

Cum a fost declarat nevinovat un om de afaceri acuzat că a șantajat eMAG și un director al companiei: „Dacă îmi iau banii, fac contract de confidențialitate”

În fruntea coloanei oficiale, „blacks blocs” care au desfăşurat un banner, au incendiat simbolul Jocurilor Olimpice (JO) în aclamaţiile mulţimii.

La Paris, marşul de 1 Mai a pornit la ora locală 14.00 (15:00, ora României) din Place de la République către Place de la Nation.

Pe bannere, oamenii au scris: „Mobilizați pentru pace și progres social”, „Opriți războiul, măriți salariile” și „Împotriva nesiguranței locurilor de muncă”.

La Lyon, bănci au fost luate la ţintă de persoane îmbrăcate în negru, cu faţa ascunsă. Prefectura din Rhône a anunţat că 17 persoane au fost arestate.

Violenţe şi la Nantes

Violenţe au izbucnit miercuri în centrul oraşului Nantes, la manifestaţii la care iau parte mii de oameni, de 1 Mai. Au fost distruse magazine, iar forţele de ordine au tras cu gaze lacrimogene, potrivit unui fotograf AFP de la faţa locului.

Manifestanţi care se revendică de la mişcarea „antifa”, îmbrăcaţi în negru şi purtând şepci, au atacat către prânz vitrine, o bancă, un supermarket Carrefour şi un magazin de îmbrăcăminte, potrivit sursei citate. Forţe de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene, conform aceleiaşi surse.

Recomandări

Vila Sacha Roman, o bijuterie arhitecturală a Bucureștiului își dezvăluie secretele și acum este deschisă publicului

Până la 150.000 de manifestanţi aşteptaţi

Primele manifestaţii de amploare au pornit la Marsilia, Nisa, Strasbourg şi Clermont-Ferrand. La Marsilia, manifestanţi au agitat numeroase steaguri palestiniene, potrivit unor imagini difuzate de BFMTV. Steaguri palestiniene au fost agitate şi la Nisa, potrivit France Bleu.

La nivel naţional, „120.000 până la 150.000” de manifestanţi sunt aşteptaţi, potrivit unei note a serviciilor teritoriale de informaţii, consultată de AFP.

Este vorba despre un aflux mult mai mic decât în 2023, când la această mobilizare au luat parte aproape 800.000 de manifestanţi, potrivit autorităţilor, în timp ce Confederaţiei Geneale a Muncii (CGT) susţine că au fost 2,3 milioane de manifestanţi.

Este vorba despre un număr mai mare de opt-zece ori decât în 2022, când poliţia a numărat 116.000 de manifestanţi, iar CGT 210.000.

La Paris, între 15.000 şi 30.000 de persoane sunt aşteptate de către autorităţi, inclusiv 400 până la 800 de manifestanţi radicali.

Autorităţile se aşteaptă în mare la manifestaţii „cu caracter mai degrabă festiv” şi „mai liniştit” decât anul trecut, când Ziua Muncii a fost marcată de ciocniri uneori violente în capitală şi în alte oraşe ca Nantes şi Lyon.

Potrivit unei surse din poliţie, 12.000 de jandarmi au fost mobilizaţi, dintre care 5.000 la Paris.

Sindicatele cer salarii mai mari

Principalele sindicate cer manifestaţilor să mărşăluiască de 1 Mai pentru a obţine salarii mai mari, în favoarea păcii sau a unei Uniuni Europene (UE) „mai protectoare”.

Spre deosebire de marşul din 2023, când principalele opt organizaţii sindicale franceze – CFDT, CGT, FO, CFE-CGC, CFTC, Unsa, Solidaires şi FSU – au defilat împreună împotriva reformei pensiilor, anul acesta nu există o mobilizare comună.

CGT, FSU şi Solidaires, dar şi organizaţii de tineret – Unef, la Fage sau Mişcarea Naţională Liceeană (MNL) – au lansat un apel comun „împotriva austerităţii”, în favoarea creării de locuri de muncă, creşterii salariilor sau păcii.

„Ne vom mobiliza pentru salarii şi pentru a denunţa fragmentarea socială promovată de Guvern şi patronate, care vor să atace asigurările de şomaj”, a anunţat miercuri la RMC numărul unu în CGT Sophie Binet.

Cel mai mare sindicat francez, Confederaţia Franceză Democratică a Muncii (CFDT) a îndemnat, la rândul său, la „intrarea în coloanele organizate peste tot în Franţa în vederea revendicării unei UE mai ambiţioase şi mai protectoare cu muncitorii”.

De Ziua Internaţională a Muncii, CGT înregistrează peste 265 de adunări şi manifestaţii în Franţa, potrivit secretarei confederaţiei Céline Verzeletti.

Muncitorii greci cer majorări salariale

Sute de muncitori greci au mărșăluit miercuri prin centrul Atenei pentru a cere majorări salariale care să le apropie salariile de media europeană și pentru a protesta față de războiul din Gaza, relatează Reuters.

Navele au rămas andocate în porturile grecești, iar serviciile de transport în comun din capitală au fost perturbate, deoarece angajaţii s-au alăturat grevei de 24 de ore declanșate de cele mai mari sindicate din sectorul public și privat din Grecia cu ocazia Zilei Muncii.

Mulți dintre demonstranții care s-au adunat pașnic în fața clădirilor parlamentului grec au purtat steaguri palestiniene și au lăsat baloane să zboare pe cer în semn de solidaritate cu palestinienii din Gaza.

„Era de datoria noastră să nu uităm acest genocid, așa cum ne îndeamnă Ziua (Muncii)”, a declarat Marianna Tsagari, în vârstă de 48 de ani, care s-a alăturat demonstrației.

La Atena, protestatarii au cerut creșteri salariale care să compenseze o serie de reduceri salariale impuse de guvernele anterioare ca parte a măsurilor de austeritate.

Salariile angajaților de la stat au crescut anul acesta pentru prima dată după 14 ani, iar guvernul conservator grec al lui Kyriakos Mitsotakis a promis un bonus bazat pe performanță de până la 15% din salariul anual începând din 2025.

Angajații de la stat au deplâns aceste ajutoare, spunând că sunt niște sume de nimic care nu reușesc să compenseze o scădere cumulată de 40% a salariilor lor pe parcursul deceniului de criză, în timp ce cheltuielile cu mâncarea și locuințele au continuat să crească.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Foto: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News