- ”Problema cu presiunea să dăm amenzi exista și înainte de Starea de Urgență. Chiar și domnul Despescu ne-a zis: hai să nu mai mergem la rupere acum cu amenzile”, spune polițistul.
- ”Se merge pe principiul: nu poți să vii din teren fără nici o sancțiune.”
- ”Noi ne cumpărăm inclusiv vestele reflectorizante, noi ne cumpărăm spray-ul lacrimogen, noi cumpărăm cătușe, noi ne cumpărăm lanterne. În afară de un pistol de 40 de ani și o stație, noi altceva nu primim de la Inspectorat. Au fost incidente, s-au blocat pistoale colegilor și efectiv nu aveau ce să facă.”
- ”Șefii nici nu au curajul să raporteze mai sus, doar ca să nu deranjeze, să nu fie schimbați.”
-Domnule Valer Kovacs, ați precizat într-o scrisoare către premierul Orban că încă se merge pe principiul ”cine are mai multe sancțiuni”. Concret, există competiție între polițiști care dă mai multe amenzi?
– Nu este competiție între polițiști, este competiție între șefi. Șefii ies în față cu cine are mai multe amenzi pe structură. În funcție de lucrurile astea, se fac avansările înainte de termen și se dau salariile de merit.
Eu am transmis, inclusiv domnul Despescu a transmis într-o videoconferință, după ce s-au mărit amenzile la ultima Ordonanță, a transmis clar să nu mai mergem pe sancțiuni la rupere, pentru că nu e normal.
– A avut efect?
– A avut efect parțial. Unii șefi nu au înțeles.
-Deci șefii încurajează să se dea cât mai multe sancțiuni.
-Nu că șefii încurajează. Șefii pun presiune.
-Cum pun presiune?
-Păi foarte simplu. Haideți că se poate, uitați la alte structuri, uitați la ăia câte amenzi au. La noi de ce nu se poate?
Eu am efectuat patrulare noaptea. La ora 3 nu trecea o mașină pe stradă. În două ore o trecut două mașini. Ce sancțiune să le dau? Să trag de oameni, să îi verifc la trusa medicală și la triunghiul reflectorizant?
-Ați scris că aveți dovezi în privința presiunii ca să dați amenzi?
-Am dovezi, dar nu pot să le fac publice. Am mesaje trimise de la șefi. Altfel nu scriam acest lucru.
-Cam câte sancțiuni se dau în medie pe zi?
-Nu se cere un număr de sancțiuni pe zi. Dar se merge pe principiul, cum era la începutul anilor 2000, când m-am angajat eu, nu poți să vii din teren fără nici o sancțiune. Mie nu poate să îmi ceară cineva sancțiune dacă eu am legitimat persoanele, am verificat în baza de date și efectiv nu am la ce să îi dau sancțiune. Nu mă pun să verific presiunea la roți sau dacă are numărul murdar.
-Bun, dumneavoastră nu faceți asta personal pentru că aveți niște principii, dar aveți colegi care o fac?
-Principiile le-am transmis și șefilor, bineînțeles că s-au supărat. De ce sunt tot eu ăla cu gura mare, că eu sunt cu sindicatul. Nu e normal.
Sunt copii care sunt veniți acum din școală, au 20 de ani și dacă le spui că trebuie să dea sancțiune, ei aia știu să facă. Și aia fac. Execută ordinul întocmai. Ei nu știu că domnul Despescu a transmis în videoconferință să nu se dea atâtea sancțiuni. Ei știu ce le-au transmis șefii.
-De ce ați trimis chiar acum scrisoarea către premier?
-De ce acum? Păi pentru că până acum am trimis mesaje inclusiv la ministrul de Interne referitor la dotare. I-am spus în repetate rânduri că dotarea este precară, și din câte am înțeles urmează o posibilă recesiune, inclusiv la polițiști. Și nu aș dori să aud, în calitate de lider de sindicat, că se diminuează salariile.
”Jumătate sunt șefi sau lucrători la birouri”
Lucrăm cu pistoale de peste 40 de ani. Au fost incidente la colegii mei în care au folosit pistoale și s-au blocat.
Și eu i-am zis domnului ministru că există mai mulți șefi decât lucrători în stradă. Și ar putea să facă reorganizarea mult promisă de domnul Vela, ar putea să o urgenteze, exact cum dau Ordonanțe de Urgență, pot să facă și reorganizarea. Au solicitat puncte de vedere cu două luni în urmă de la toate structurile. Se cunoaște foarte bine situația, se poate face reorganizarea. Cu ocazia asta, pot să iasă și șefii din birouri.
Ca să vă dau un exemplu, există serviciul Resurse Umane la Timiș, la Arad, la Caraș. Ar putea să facă un singur serviciu pe o regiune, iar colegii care lucrează la respectivele servicii să vină efectiv în stradă. Să îi pregătească pentru ce avem acum nevoie. Se pot face economii. Din doi adjuncți și un șef la județ, pot să facă un singur șef pe trei patru județe, cu un singur adjunct.
Nu mi se pare corect ca jumătate din lucrători să fie șefi sau lucrători la birou, în condițiile în care este deficit în stradă.
”Mulți împing vântul pe mulți bani”
– Există prejudecată asta că în sectorul public sunt foarte mulți angajați. Să înțeleg că la poliție nu e cazul.
– Eu sunt perfect de acord că sunt mulți angajați. Dar cum am scris acolo, mulți angajați împing vântul pe bani mult. Nu nominalizez, că cu cât am ieșit public, am ieșit și la o televiziune locală, am fost cercetat disciplinar. La ultima sancțiune pe care am primit-o, mi s-a diminuat din salariu.
-Când ați primit ultima sancțiune?
-Săptămâna trecută. Mi s-a diminuat salariul pe două luni pentru că am ieșit public și am vorbit de neajunsurile polițiștilor, în calitate de lider de sindicat. M-au cercetat pe statutul polițistului. Nici nu au luat în considerare Constituția României, dreptul la liberă exprimare, dreptul la dialogul social în calitate de lider sindical. M-au executat. În două săptămâni am primit două sancțiuni una după alta, la foc automat.
Au zis că eu am adus prejudicii de imagine instituției din care fac parte. I-am întrebat concret ce prejudicii am adus. Nu știut ce să-mi răspundă. Ei erau acolo să mă execute să tac din gură.
În șase luni de zile, am fost trimis inclusiv la psihologul unității ca să mă scoată inapt. Bineînțeles că nu pot să mă scoată.
După moartea colegului nostru, în iunie anul trecut, am tras un semnal de alarmă și am zis. Măi, nu se mai poate! Mor colegi de-ai noștri cu pistolul în mână. Cu pistol de 40 de ani. Am solicitat redeschiderea Poligonului la Timiș, am solicitat îmbunătățirea armamentului, m-au trimis la psiholog, m-au băgat în Consiliu de Disciplină. Cred că am vreo 6 cercetări în șase luni.
În 18 ani de activitate, nu am avut nici o sancțiune disciplinară. În 6 luni, cât am fost lider de sindicat, și am făcut sesizări, inclusiv la minister, am fost executat.
Dacă nici prim-ministrul nu vrea să ne asculte, și ascultă doar ce zic șefii, este o mare, mare problemă.
Sunt problemele cu care ne confruntăm noi, cei din prima linie, nu șefii care raportează. Șefii nici nu au curajul să raporteze mai sus, doar ca să nu deranjeze, să nu fie schimbați din funcție. Dar noi agenții suntem față în față cu infractorii.
-Deci nu există dotări, sunt prea mulți șefi, sancțiunile sunt date excesiv. Ce alte probleme mai există în sistem?
– La Timiș suntem în jur de 1.500. Dacă vine cineva să facă o evaluare, jumătate din ei sunt prin birouri sau șefi. Lucrători nu știu dacă sunt 700. Efectiv în stradă. Și atunci din 1.500 de lucrători, câți bani se risipesc? Eu nu zic că nu trebuie, trebuie și structuri suport, dar se pot face pe mai multe județe. O singură structură, nu trebuie la fiecare județ o mie de șefi. O înființat secțiile rurale ca să mai facă niște funcții pentru ofițeri.
-Cum adică să facă funcții?
-Acum să mă ierte Domnul. Dacă șeful de post din comună are 20 de ani vechime, știe și copilul când se naște, și omul care moare. Degeaba vine un șef care e ofițer, pus acolo de alt șef, să încaseze niște bani, care nu are nicio treabă cu comuna respectivă. Ce să-i zică la șeful ăsta de post? Că el e șeful lui?
Nu e normal. Am vorbit cu mulți colegi care sunt înainte de pensie. Au zis că dacă nu se schimbă ceva în sistem, pleacă toți. Degeaba vor să se chinuie cu reangajarea din sursă externă. Nu poți să-l faci pe un civil polițist peste noapte, să îl pui în stradă, când tu ai oameni în sistem. Mai bine ține-i pe oamenii pe care îi ai deja în sistem, care au vechime, care pot să învețe și generațiile care vin acuma de copii.
”Se profită de starea de urgență”
-Ați scris în adresa către Ludovic Orban că sindicatul înseamnă dialog, nu procese și amenințări. Ați fost și amenințat?
– Nu am fost personal amenințat, dar în șase luni de zile am avut la cercetări disciplinare, ultima cu diminuarea salariului, că nu mi-a venit să cred.
Acum toți șefii profită că este Stare de Urgență, judecătoriile sunt închise, parchetele nu lucrează. Nu putem să ne îndreptăm nici măcar la judecătorie împotriva lor.
Dacă mie îmi dă sancțiune, cine mă apără pe mine? Unde să o contest? O contest la IGPR. IGPR-ul dacă îmi respinge contestația, judecătoria e închisă.
-Se profită deci de starea de urgență?
-Bineînțeles că se profită. Se pune presiune fantastică. Cei care au deranjat trebuie executați în perioada asta, că e stare de urgență și toți liderii care sunt un pic mai vocali trebuie aduși la tăcere.
-Tot ce ați descris dumneavoastră, șefi autoritari, sancțiuni multe, lipsa de dotări, s-au agravat de când cu starea de urgență?
– Asta cu sancțiunile o fost dintotdeauna. A fost competiție între structuri. Pe principiul ăsta s-a mers la avansări, la salariile de merit, hai să dăm bine în fața șefului superior. Astea o fost niște principii pe care o mers șefii. Nicidecum agenții care lucrează în stradă.
– Între structuri, adică Timișul să fie mai bun ca Bihorul?
-Nu. De exemplu între două secții din municipiul Timișoara sau între comune. De exemplu, secția rurală 5 cu secția rurală 3. Zice, vezi, la 1 se poate, voi de ce nu puteți? Haideți, hai să facem.
Din punctul meu de vedere, poliția trebuie să prevină în primul rând. În alte state bine dezvoltate, cum sunt Elveția, Danemarca, Suedia, se merge foarte mult pe prevenire. De aia am și specificat acolo, am îngroșat, să înțeleagă domnul Orban.
Prevenirea este adevărata muncă. Dacă nu ai evenimente, ești polițist bun. Nu dacă ai un sac de sancțiuni. Principiile astea de gândire ale șefilor cu tolba de amenzi sunt total greșite și nu o să fim bine văzuți niciodată de societatea civilă. De aia ne urăsc toți.
-Credeți că mai sunt polițiști care gândesc ca dumneavoastră sau faceți parte dintr-o minoritate?
-Sunt mulți polițiști care gândesc ca mine, dar nu îndrăznesc să comenteze. Mie îmi vin multe informații. Nu îndrăznesc nici măcar să dea un like la ce scriu eu acolo sau să comenteze ceva. Unii dintre ei au comentat ceva, a doua zi i-au luat șefii la întrebări, că ce comentezi tu la sindicat, că e periculos sindicatul. Să îi readucă pe toți la tăcere.
A fost un incident acum două zile, cu colegii mei de la Poliția Foieni. Ei au fost detașați acolo. A fost un incident, bineînțeles că nu au avut dotare asupra lor, dotare care nu există.
Noi ne cumpărăm inclusiv vestele reflectorizante, noi ne cumpărăm spray-ul lacrimogen, noi cumpărăm cătușe, noi ne cumpărăm lanterne. În afară de un pistol de 40 de ani și o stație, noi altceva nu primim de la Inspectorat. Au fost incidente, vă dau cuvântul meu, s-au blocat pistoale colegilor și efectiv nu aveau ce să facă.
Plus că la sate e deficitul fantastic de personal. Colegii ne-au solicitat sprijinul. Noi eram la o comună la 15 kilometri. Și nici măcar nu aveau pe ce să cheme sprijin. Au fost atacați de doi ciobani, în stare de ebrietate, recidiviști, recalcitranți, o început să dea cu pietre după ei, cu bâte.