Medicul infecționist militar a precizat că „este foarte important să aducem vaccinul cât mai aproape de beneficiari”, iar pentru acest lucru trebuie folosite cât mai multe echipe mobile.
În acest sens, va începe campania „Orașul vaccinează satul”. Mai precis, echipe vaccinatoare medicale din mediul urban vor merge în localități arondate fiecărui oraș și vor efectua săptămânal activități de vaccinare. Acest lucru se va realiza fie „din poartă în poartă”, fie în gospodăria unei persoane vor fi organizate puncte de vaccinare în care vecinii vor veni și vor fi vaccinați, a mai explicat Valeriu Gheorghiță.
Tot în sensul accelerării campaniei de vaccinare, se vor organiza „puncte de vaccinare în urban, între blocuri”. Adică, unele blocuri vor fi „arondate unor puncte de vaccinare fixe, care să poată să fie ulterior mutate de la o anumită regiune la alta, încât să avem o acoperire mai mare”, a mai spus medicul infecționist militar.
Principalele declarații făcute de Valeriu Gheorghiță
- Este foarte important să aducem vaccinul cât mai aproape de beneficiari, ceea ce înseamnă operaționalizarea unui număr cât mai mare de echipe mobile.
- Unul dintre conceptele propuse este cel care se referă la „Orașul vaccinează satul”. Ce înseamnă acest concept? Echipe vaccinatoare medicale din centre de vaccinare din mediul urban se vor deplasa în localități arondate fiecărui oraș și vor efectua, cel puțin o dată, de două ori pe săptămână, activități de vaccinare. Fie la gospodăria fiecărei persoane, adică poartă în poartă, fie în gospodăria unei persoane vor fi organizate anumite puncte de vaccinare în care vecinii vor veni și vor fi vaccinați, sau se vor face activități de tip minimaraton de vaccinare, în spații puse la dispoziție de autoritățile locale
- Un alt element este legat de menținerea încrederii oamenilor în sistemul medical și în recomandările medicale. Sunt multe localități fără medic de familie și oamenii, pe bună dreptate, au ezitări și au preocupări privind vaccinarea
Concept de mobilitate reprezintă și organizarea de puncte de vaccinare în urban, între blocuri. Practic, grupat, anumite blocuri să fie arondate unor puncte de vaccinare fixe, care să poată să fie ulterior mutate de la o anumită regiune la alta, încât să avem o acoperire mai mare.
Valeriu Gheorghiță, președintele campaniei de vaccinare:
- Evident că de aici înainte nu ne mai așteptăm să avem centre de vaccinare în care zilnic vor fi mii de persoane vaccinate, cum sunt centrele mari, la nivel național. Este nevoie de o fragmentare cât mai mare a întregului proces de vaccinare, în puncte mici, dar cu o acoperire geografică cât mai ridicată la nivel populațional.
- Este bine să găsim acele locaţii potrivite cum ar fi, de exemplu, muzee, gări, aeroporturi, stadioane, diverse localităţi turistice pe litoral, la munte, acolo unde există o interacţiune crescută între persoane. În momentul în care ridicăm o serie de restricţii, oamenii vor interacţiona mai mult şi vom identifica acele zone în care există o interacţiune crescută de persoane şi ne dorim să ajungem cu vaccinul în zona respectivă
- Aș mai vrea să adaug un aspect legat de comunicare. Guvernul României a pregătit o campanie de comunicare, care va demara în curând pe toate canalele media, campanie care are ca element central partea emoțională, ceea ce ne-a lipsit în toată această pandemie
Întrebări și răspunsuri:
Vorbeați de evenimentul din 31 mai-1 iunie, dedicat copiilor. Vor mai exista și alte evenimente?
Aș vrea să explic puțin ce înseamnă acest maraton național. Se adresează persoanelor eligibile, vorbim de adolescenții de la 16 până la 18 ani inclusiv. Practic, fiecare centru de vaccinare va reprezenta un punct de maraton de vaccinare. La nivelul fiecărui județ, sunt deja propuse mai multe acțiuni de vaccinare prin evenimente care nu sunt organizate în centre deja funcționale, ca să existe o abordare cât mai variată a procesului de vaccinare, mai ales că se adresează tinerilor
Vorbeați și de alte locuri atipice pentru vaccinare, gen aeroporturi, acolo cum va fi, la plecare, la sosire?
În general, la sosire, pentru că omul are mai mult timp chiar când așteaptă bagajele, de pildă. Foarte probabil, se va opta pentru vaccin de la compania Johnson&Johnson, dar nu numai, tocmai pentru a ușura toată partea logistică. Asta nu înseamnă că rezolvă complet campania de vaccinare, dar strategia noastră este de a organiza cât mai multe puncte de vaccinare, astfel încât la fiecare pas să ne „lovim” de un astfel de punct unde ne putem vaccina.
Puteți să ne spuneți un număr estimativ al românilor care au trecut prin boală? Nu cel oficial.
Probabil că vorbim de circa 6 milioane de persoane care au istoric de trecere prin boală. Datele de la sfârșitul anului 2020, datele de seroprevalență, ne arătau, în perioada când rata de incidență era de 1 la mie, o rată de trecere prin boală de circa 6 la mie. Deci practic de 6 ori mai mult. Sigur că această rată este o medie și nu reflectă în mod fidel ce se întâmplă la nivelul fiecărei regiuni geografice. Dacă ne uităm doar la datele pe care le avem în evidență la acest moment, avem aproape 5 milioane de persoane care au un anumit grad de imunitate. Dacă ne uităm la estimarea numărului real al persoanelor care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2, probabil că vom ajunge undeva la circa 8-9 milioane de persoane care au un anumit grad de imunitate. Dar riscul de reinfecție este crescut pentru acele tulpini virale mutante. Și această boală va căpăta în viitor un caracter sezonier, ca orice altă viroză respiratorie. Se așteaptă ca în sezonul rece să avem o creștere a numărului de cazuri. Este important să înțelegem că pandemia nu a trecut.
În legătură cu campania media, ați numit-o „emoțională”. Cum ați stabilit de ce mesaje au nevoie oamenii?
Oamenii, în opinia noastră, trebuie să înțeleagă că am fost și suntem preocupați de grijile, de preocupările, de fricile lor. Nu ne interesează cifre, statistici, ne interesează ca fiecare persoană care dorește să se vaccineze să poată să facă acest lucru. Trebuie să diminuăm teama oamenilor, să spulberăm neîncrederea. Cum? Prin profesionalim, prin dedicare, prin muncă și prin a demonstra concret că ne preocupă grija și nevoia oamenilor. De aceea, această campanie are în centru partea emoțională, pentru că această pandemie a adus și o serie de consecințe de natură socială, psihică. Sunt oameni care au rămas cu sechele pentru toată viața. Sunt familii destrămate, oameni care și-au pierdut oamenii dragi, iar vaccinarea este un drept al tuturor.
Când am putea avea un răspuns din partea AEM privind vaccinarea celor din categoria 12-15 ani?
Foarte probabil, până la finalul lunii mai. Se așteaptă pe 29-30 mai să se acorde această recomandare de autorizare și ulterior Comisia Europeană va acorda autorizarea.
Numărul copiilor vaccinați va fi luat în calculul atingerii țintelor de persoane vaccinate?
Vorbim de populație eligibilă și cred că atunci când organizăm o strategie de vaccinare trebuie să ne stabilim niște ținte. Totul este dinamic și variază foarte mult în funcție de dorința oamenilor de a se vaccina.
Au circulat pe internet niște videouri în care se specula că din cauza vaccinurilor s-ar crea un soi de magnetism, astfel de experimente i-ar putea descuraja pe tineri să se vaccineze?
În niciun caz. Tinerii noștri sunt mult mai deștepți decât cred cei care propagă astfel de filmulețe, care sunt penibile, să fim serioși. Sunt desene animate. Tinerii din ziua de azi interacționează, au prieteni și chiar dacă ar putea crede, sigur vor discuta cu prietenii lor. Asemenea materiale nu pot să penetreze, au un impact foarte mic. Sunt atât de penibile, încât nu pot să depășească un nivel de acceptare.
Există un sondaj realizat de Consiliul Național al Elevilor, la care respondenții au enumerat și teama de infertilitate…
Trebuie să avem o abordare cât se poate de fermă, pentru a elimina orice dubiu în acest sens. Nu există asemenea risc, este o gravă dezinformare care se propagă în spațiul public. În niciun caz nu s-a dovedit că aceste vaccinuri cresc riscul de infertilitate. S-au speculat mecanisme, dar care nu au nicio bază științifică care să certifice acest lucru.
În total, de la debutul campaniei și până astăzi, 25 mai, 4.159.340 de persoane au fost vaccinate anti-COVID în România.
Pentru ca ținta de 5 milioane de vaccinați la 1 iunie, fixată de președintele Klaus Iohannis, să fie atinsă, ar trebui ca media zilnică să fie de aproximativ 120.000 de persoane imunizate.
Evoluția numărului zilnic de persoane vaccinate:
În ultimele 5 zile, media zilnică a persoanelor imunizate este de 72.000.
24 mai: 57.615
23 mai: 54.065
22 mai: 75.451
21 mai: 84.975
20 mai: 87.959
Obiectiv fixat de Iohannis: 5 milioane de vaccinați la 1 iunie, 7 milioane la 1 august
Pe 13 mai, când președintele Klaus Iohannis a anunțat că din 15 mai se elimină purtatul măștii în exterior, cu anumite excepții, șeful statului a anunțat și noua țintă a campaniei de vaccinare din România.
„Ne propunem ca la 1 iunie să avem 5 milioane de persoane vaccinate, la 1 iulie 6 milioane, la 1 august 7 milioane de persoane vaccinate”, a spus șeful statului.
Președintele a explicat și de ce a propus acest calendar: „Ne pregătim de relaxare. Însă trebuie să fie o relaxare precaută. Vrem să scăpăm de pandemie, nu vrem să ne relaxăm în iunie ca să revenim cu restricții în august”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro