Principalele declarații ale lui Valeriu Gheorghiță

  • Astăzi, din păcate , avem peste 3.900 de cazuri, vorbim de o rată de pozitivare a testelor de circa 8,2%. În perioada următoare creșterea cazurilor se va menține, nu se întrevede o posibilitate de stagnare a creșterii numărului de cazuri.
  • Varianta Delta a devenit dominantă inclusiv în România. Unu din doi români nu are nicio protecție față de această boală, în sensul în care nu au fost vaccinați și nu au istoric de trrecere prin boală.
  • Chiar în marile aglomerări urbane, unde rata de imunizare colectivă este de peste 50%, sunt sute de mii de persoane care nu au niciun fel de protecție.
  • Mesajul rămâne unul foarte clar: respectarea măsurilor de protecție, masca, igiena și vaccinarea.
  • Un număr din ce în ce mai mare de persoane ajung la ATI într-un timp relativ scurt, ceea ce reprezintă un fenomen absolut îngrijorător.
  • Peste 80% la cazurile diagnosticate sunt persoane nevaccinate și peste 92% din decese sunt la persoane nevaccinate.
  • În spațiul public se transmit mesaje incorecte și inexacte, că persoanele vaccinate îmbolnăvesc persoanele nevaccinate și fac infecții asimptomatice care contribuie la răspândirea virusului. Din punct de vedere comportamental, persoanele vaccinate respectă și celelalte măsuri de prevenție, sunt extrem de atente la riscul de infecție.
  • Faptul că vedem peste 80% dintre pacienți nevaccinați se traduce și printr-un comportament la risc, o percepție redusă a riscului de infectare. Tendința este să subevaluăm acest risc de îmbolnăvire.

Comparativ cu varianta Alpha, când rata de reproducere a virusului era de circa 2, la varianta Delta, rata bazală de reproducere este de 5 în medie.

Valeriu Gheorghiță:

  • După opt cicluri repetitive de transmitere de la un caz cu varianta Alpha se ajunge în circa două luni la alte 256 de cazuri noi de boală, spre deosebire de varianta Delta – în același interval de timp, de la un caz pozitiv se poate ajunge la peste 390.000 de persoane infectate. Este un număr de peste 1.500 de ori mai mare de persoane infectate în același interval de timp, pentru că varianta Delta este mult mai contagioasă și într-o populație nevaccinată, unde nu se respectă măsurile de prevenție se răspândește extrem de ușor.
  • Transmiterea variantei Delta este similară cu nivelul ridicat de răspândire al bolilor transmisibile ale copilăriei: pojarul, vărsatul de vânt.
  • În cazul persoanelor care au făcut prima doză cu un anumnit timp de vaccin și care din varii motive au amânat decizia de vaccinare cu a doua doză, este foarte important să completăm schema de vaccinare chiar dacă am depășit intervalul recomandat de timp. Niciodată nu e târziu să facem doza doi.
  • Cea mai frecventă situație de amânare a dozei doi este în cazul persoanelor vaccinate cu prima doză de la AstraZeneca. Pe lângă contraindicațiile absolute – șoc anafilactic, un eveniment trombotic sau sindromul de extravazare capilară – persoanele pot efectua a doua doză cu un alt tip de vaccin, de exemplu pe bază de ARN mesager, dar pe baza unei recomandări medicale.
  • Despre vaccinarea în cazul femeilor gravide sau femeilor care alăptează în momentul de față. Datele știițifice ne arată că nu se identifică riscuri de toxicitate asupra fătului sau de toxicitate asupra nou născutului sau sugarului prin alăptare în cazul vaccinării mamei.

Femeile însărcinate sau care alăptează pot beneficia de vaccinare împotriva COVID indiferent de tipul de vaccin pe care aleg să-l folosească.

Valeriu Gheorghiță:

  • O singură doză de vaccin din serurile cu două doze nu este suficientă pentru protecția față de infecția cu varianta Delta și pentru prevenirea formelor grave și a spitalizărilor.
  • Pentru că se apropie sezonul gripal, vaccinarea anti-COVID se poate efectua simultan cu celelate tipuri de vaccinuri incluse în programul național de vaccinare sau cu vaccinarea antigripală.
  • În ceea ce privește doza trei, în momentul de față, Agenția Europeană a Medicamentelor evaluează datele științifice care au fost depuse de BioNTech/Pfizer și urmează să se analizeze și datele de la Moderna. Foarte probabil că în prima săptămână a lunii octombrie se va emite autorizarea pentru cea de-a treia doză.
  • În legătură cu doza trei sunt două recomandări. Pe de o parte, administrarea unei doze suplimentare pe bază de ARN mesager, la un interval apropiat de doza a doua, la persoanele cu status imun precar: persoanele care sunt post transplant, cu terapie ocologică activă, cu alte afecțiuni, cu infecția HIV netratată, persoanele de peste 65 de ani, în mod deosebit cei din centrele sociale, persoanele care fac terapii imunosupresoare.
  • O a doua recomandare este de admninistrarea unei doze de rapel care se face la cel puțin șase luni de la schema inițială și vizează și restul populației care a primit cel puțin prima schemă de vaccinare.
  • Platforma de programare este în curs de adaptare.

Dacă vom avea această decizie, în luna octombrie, vom putea demara activitatea de administrare a dozei trei, fie că vorbim de o doză adițională, fie de rapel.

Valeriu Gheorghiță:

  • În ceea ce privește indicația de administrare a vaccinului Pfizer la copiii cu vârsta curpinsă între 5-11, foarte probabil că datele vor fi depuse la FDA la sfârșitul lunii octombrie. La Agenția Europeană a Medicamentului nu s-au depus datele științifice pentru evaluare. Ne așteptăm ca spre finalul acestui an să fie depuse și evaluate.
  • Recomandarea noastră principală va fi către acele grupe de copii care sunt în evidență cu boli cronice și au un risc crescut de a face forme grave de îmbolnăvire.

Principala modalitate prin care se va asigura vaccinarea în unitățile de învățământ rămâne vaccinarea cu echipe mobile. Vor fi și unități sanitare care vor avea în cabinetele școlare puncte de vaccinare și anumite unități de învățământ vor fi arondate către centre fixe deja funcționale.

Valeriu Gheorghiță:

  • Este o tendință de scădere a vârstei persoanelor care fac forme grave și care decedează. Vârsta mediană este de circa 68 de ani față de 71 de ani și procentul celor care mor din cauza COVID fără comorbidități este în ușoară creștere. Există semnalul că varianta Delta poate genera forme cu o agresivitate mai mare.
  • Un bilanț al programului „Orașul vaccineaază satul” care s-a finalizat la 31 august, dar care va fi reluat în funcție de solicitări. Peste 97% din comunele din România au avut activități de vaccinare și, în total, s-au vaccinat circa 1,15 milioane de persoane, fiind administrate peste 2,6 milioane de doze de vaccin.
  • În acest moment se efectuează activități de vaccinare în circa 2.770 de cabinete ale medicilor de familie și au fost vaccinate peste 397.000 de persoane.
  • Sunt 149 de spitale publice în care au fost vaccinați peste 8.000 de pacienți și 26 de spitale private în care au fost vaccinați aproape 1.900 de pacienți.

Municipiul București se apropie de o rată de acoperire vaccinală de 50%. Rata este de 49,7% din populația elgibilă de peste 12 ani din Capitală. Urmează Cluj, cu 46%, și Sibiu cu 40%.

Valeriu Gheorghiță:

  • Practic, 40% din județele din România, incluzând municipiul București, au o rată de acoperire vaccinală peste media națională, peste 30%.
  • Sunt 55% din județe care au o rată de acoperire vaccinală între 20 și 30% și două județe, Giurgiu și Suceava, care încă sunt undeva la 19% rată de acoperire vaccinală.
  • Sunt în acest moment 583 de centre de vaccinare active, cu circa 835 de fluxuri pe cele patru tipuri de vaccinuri, care asigură o capacitate de vaccinare de circa 85.000 de persoane la maxim.
  • Avem aproximativ 200.000 de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și 19 ani care au primit cel puțin o doză de vaccin. Reprezintă circa 15% acoperire vaccinală din cei eligibili.
  • Avem o rată de acoperire vaccinală la persoanele din grupa de la 30 de ani până la 80 de ani de circa 35% și o rată insuficientă de acoperire vaccinală la persoanele de peste 80 de ani, de aproximativ 20%.

Urmărește-ne pe Google News