Valeriu Gheorghiță, directorul general al spitalului „Agrippa Ionescu”, cere schimbarea sistemului medical din România: „Trebuie regândit”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sistemul sanitar din România are nevoie urgentă de o regândire din temelii, iar simpla creștere a veniturilor pentru cadrele medicale nu va rezolva problemele de fond, avertizează doctorul Valeriu Gheorghiță, fost coordonator al Campaniei Naționale de Vaccinare Anti-COVID-19 și actual director al Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
Cuprins:
„Sistemul medical din România trebuie regândit. Medicina s-a schimbat enorm în ultimele decenii. Bolile sunt mai complexe, tehnologia a evoluat, iar responsabilitatea personalului medical este tot mai mare. Cu toate acestea, multe dintre regulile după care funcționează spitalele au rămas aproape neschimbate”, susține Valeriu Gheorghiță într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook.
Medicul arată că discuțiile legate de blocarea posturilor, diminuarea veniturilor sau închiderea unor paturi din lipsă de personal sunt doar simptomele exterioare ale unei boli mult mai grave care macină spitalele românești.
De ce demisionează medicii și asistentele
Conform directorului spitalului SRI, ideea că o leafă mai mare poate opri exodul profesioniștilor din sănătate este o iluzie. Fără schimbarea profundă a modului în care funcționează unitățile medicale, statul riscă doar să finanțeze mai bine un sistem la fel de neperformant.
Valeriu Gheorghiță atrage atenția că, atunci când o instituție se confruntă cu un val de demisii într-un timp scurt, cauza reală trebuie căutată în climatul de lucru, în suprasolicitare și în lipsa de perspectiva profesională.
„Se știe că oamenii nu pleacă din spitale doar din cauza salariilor. Atunci când, într-un interval scurt, mai mulți angajați aleg să demisioneze, este foarte probabil să existe o problemă mai profundă în instituția respectivă. Oamenii au nevoie de un venit corect, dar și de respect, de condiții de lucru, de șanse reale de dezvoltare și de sentimentul că fac parte dintr-o echipă”, explică medicul.
Printre marile deficiențe menționate se numără birocrația sufocantă, organizarea defectuoasă, lipsa resurselor de bază și normativele de personal învechite, care nu mai reflectă deloc complexitatea cazurilor actuale. Ca exemplu, specialistul menționează serviciile oncologice, care astăzi necesită echipe medicale extinse și o pregătire multidisciplinară.
Obiceiul dăunător din spitale
O altă problemă majoră identificată de Valeriu Gheorghiță este modul în care pacienții încearcă să obțină acces la servicii medicale. Cutuma apelării directe a medicului, căutarea de cunoștințe sau intervențiile personale destabilizează activitatea spitalelor și creează inechitate.
Pentru ca populația să aibă parte de un sistem predictibil și corect, este necesar ca traseul pacientului să fie gestionat strict de structuri administrative profesioniste, pe baza unor liste de așteptare transparente și a unor criterii medicale clare de prioritate.
„Un sistem echitabil înseamnă reguli clare, programări respectate, criterii de prioritate și, uneori, timpi de așteptare. Nu putem cere un sistem predictibil și corect, continuând în același timp să îl ocolim prin relații, telefoane și excepții. Medicul ar trebui să se ocupe de pacienții programați sau internați în urgență, nu să preia și povara organizării accesului în spital”, susține Gheorghiță.
Spitalele conduse ca marile companii și săli de operație folosite după program
În viziunea fostului coordonator al campaniei de vaccinare, managementul spitalicesc trebuie modernizat radical. Prin fluxurile financiare, numărul de angajați și responsabilitate, un spital mare funcționează asemenea unei corporații și nu mai poate fi condus prin metode pur administrative.
Echipa de conducere are nevoie de autonomie decizională și resurse, dar trebuie evaluată direct în funcție de rezultate. Totodată, sistemul actual, considerat extrem de rigid, ar trebui să permită recompensarea financiară diferențiată a angajaților care obțin performanțe, se implică în cazuri complexe sau formează tineri colegi.
Pentru reducerea listelor lungi de așteptare, medicul propune o măsură pragmatică: utilizarea infrastructurii spitalicești și după programul normal de lucru.
Blocurile operatorii, aparatura de imagistică, echipamentele de endoscopie sau bronhoscopie nu ar trebui să stea nefolosite jumătate de zi.
Activitatea suplimentară din spital ar putea fi organizată prin contracte de muncă distincte și platite transparent, permițând cadrelor medicale să câștige suplimentar în propria instituție, în loc să migreze spre sectorul privat.
„Schimbarea nu va fi comodă”
Reforma propusă de Valeriu Gheorghiță include și ajustarea tarifelor decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate la costurile reale din piață, afectate direct de inflație, de scumpirea medicamentelor, a utilităților și a mentenanței.
De asemenea, plata gărzilor trebuie recalculată pentru a reflecta stresul, munca de noapte și riscul deciziilor luate în situații critice.
Pentru ca aceste măsuri să dea rezultate, este nevoie de un cadru legislativ stabil, de digitalizarea stocurilor pentru achiziții transparente și de accent pe prevenție, screening și îngrijiri paliative.
„Schimbarea nu va fi comodă. Dar, fără reguli respectate și fără disponibilitatea de a ne schimba inclusiv propriile comportamente, vom continua să vorbim despre aceleași probleme și peste câțiva ani”, își încheie mesajul Valeriu Gheorghiță.
