Acum câteva luni, Sizakele Mathe, cadru medical comunitar dintr-o suburbie sud-africană, la marginea orașului Durban, a fost anunțată că o vecină nu s-a mai prezentat la clinica locală să își ridice tratamentul pentru HIV. Un semn rău. Întreruperea tratamentului reprezintă o amenințare pentru sănătatea pacientei, dar și pentru întreaga comunitate, în condițiile crizei sanitare de COVID.
Prin urmare, clinica a trimis-o pe Mathe cu pastilele spre locuința femeii. Sizakele Mathe este parte a campaniei sofisticate a Africii de Sud pentru detectarea noilor variante ale virusului, precum Omicron, tulpina depistată recent, care a pus pe jar autoritățile din întreaga lume.
Dincolo de munca din teren, efortul presupune și munca într-un laborator modern din Durban, unde oamenii de știință efectuează secvențieri genetice ale eșantioanelor virale – mii de eșantioane în fiecare săptămână, o performanță neegalată de multe state occidentale.
Este vorba despre Platforma de Inovare în Cercetare și Secvențiere din regiunea KwaZulu, sau KRISP, cum este numit laboratorul, pe scurt.
KRISP este și el doar o parte a unei rețele naționale de cercetători care de la debutul pandemiei au identificat atât varianta Beta, cât și pe cea mai nouă – Omicron, folosind expertiza națională dezvoltată în timpul deceniilor de luptă cu flagelul HIV.
Vineri, cercetătorii din Africa de Sud au raportat întregii lumi – care aștepta cu nerăbdare informațiile – că noua variantă pare a se transmite de două ori mai repede decât Delta, cea mai contagioasă tulpină de până acum.
Luni, tot specialiștii sud-africani au anunțat că în vreme ce mutațiile o fac mai contagioasă, varianta pare a provoca forme mai ușoare ale bolii, iar vaccinurile sunt în continuare cel puțin parțial eficiente.
Problema HIV
Cercetătorii de la KRISP sunt lideri globali în analiza filogenetică virală – studiul relației evoluționare dintre virusuri.
Ei monitorizează mutațiile coronavirusului, identifică epicentrele și oferă informații cruciale cu privire la felul în care acesta infectează oamenii – lucruri pe care le deduc din analiza eșantioanelor colectate din țară.
De la începutul pandemiei, ei au urmărit îndeaproape mutațiile din Africa de Sud, deoarece sunt îngrijorați de un lucru foarte important: cele opt milioane de persoane din țară infectate cu HIV.
Care este problema? Atunci când persoanele infectate cu HIV primesc un tratament eficient pe bază de antiretrovirale, organismul lor reușește să țină sub control virusul. Dar dacă oamenii infectați cu HIV nu sunt diagnosticați și nu primesc tratament sau nu iau acest tratament în mod constant, virusul le slăbește sistemul imunitar.
Dacă acești oameni se infectează suplimentar și cu coronavirusul, organismul lor slăbit ar putea avea nevoie de luni întregi pentru a scăpa de el.
În momentul în care coronavirusul rămâne în organism așa de mult timp, el primește posibilitatea de a dezvolta mutații. Iar dacă acest virus mutant este transmis mai departe, rezultatul este evident: lumea tocmai a primit o nouă variantă a patogenului.
„Avem motive să credem că unele dintre variantele care au apărut în Africa de Sud ar putea fi asociate în mod direct cu HIV”, a declarat, pentru New York Times, Tulio de Oliveira, anchetator principal în rețeaua de monitorizare genetică din țara africană.
În primele zile ale pandemiei, autoritățile sanitare sud-africane se așteptau la numeroase decese ale persoanelor infectate cu HIV, dar acest scenariu nu s-a îndeplinit, din fericire. Principalul motiv a fost acela că HIV este mai comun printre tineri, în vreme ce coronavirusul i-a lovit în special pe vârstnici.
Apoi, o infecție cu HIV crește de 1,7 ori riscul de deces al unei persoane care se îmbolnăvește de COVID. Prin comparație, persoanele bolnave de diabet au un risc de 30 de ori mai mare de a muri de COVID.
„Odată ce am priceput această situație, am început să înțelegem că adevărata problemă legată de HIV în mijlocul pandemiei de COVID este perspectiva ca pacienții imunocompromiși să producă noi variante”, a explicat doctorul Salim Abdool Karim, un epidemiolog care se ocupă de HIV, în cadrul KRISP.
Cercetătorii sud-africani au arătat că acest lucru s-a întâmplat de cel puțin două ori.
Anul trecut, ei au monitorizat un eșantion SARS-CoV-2 prelevat de la o femeie de 36 de ani, infectată cu HIV, care nu urma un tratament eficient. Aceasta a avut nevoie de 216 zile pentru a scăpa de coronavirus. În acest timp, în organismul ei, coronavirusul a dezvoltat 32 de mutații diferite.
În noiembrie, doctorul de Oliveira și echipa lui au analizat un eșantion viral cu zeci de mutații, prelevat de la o altă pacientă infectată și cu HIV, care la rândul ei nu urma un tratament eficient.
„Nu avem mulți pacienți ca ea”, a spus Abdool Karim, cu referire la femeia care a avut nevoie de 216 zile pentru a scăpa de coronavirus. „Dar nu e nevoie de mulți oameni, e nevoie doar de doi”, a explicat el.
Iar o singură variantă, precum Omicron, poate provoca haos în întreaga lume.
Un risc pentru întreaga lume
Originea Omicron este încă necunoscută. Oamenii cu HIV nu sunt singurii care pot da naștere unor astfel de variante. Procesul poate avea loc în organismul oricărei persoane cu probleme de imunitate – bolnavi de cancer sau oameni care tocmai au beneficiat de un transplant.
De fapt, în momentul în care cercetătorii KRISP au identificat al doilea caz de persoană infectată cu HIV care a produs fără să își dorească o variantă mutantă a coronavirusului, în întreaga lume existau deja o mulțime de cazuri asemănătoare raportate de autoritățile medicale.
Virusurile dezvoltă mutații și în organismul oamenilor sănătoși. Diferența în cazul persoanelor cu HIV, sau al altor pacienți imunocompromiși, este că procesul de selecție naturală are mai mult timp la dispoziție pentru a favoriza mutațiile ce oferă virusului capacitatea de a ocoli răspunsul imunitar.
Și pentru că Africa de Sud are așa de mulți bolnavi cu HIV, dar și pentru că țara a fost grav lovită de pandemia de COVID, efortul cercetătorilor de a bloca pe cât posibil apariția noilor variante este de înțeles.
Nu este o muncă simplă. Oameni precum Sizakele Mathe trebuie să colinde zilnic comunitatea, înarmați cu un telefon vechi, în căutarea pacienților care se simt rău, care au nevoie de tratament. Mathe, care la rândul ei este infectată cu HIV și primește tratament de 13 ani, primește pentru munca sa în jur de 130 de dolari pe lună.
Silendile Mdunge, o paciență infectată cu HIV, a întrerupt tratamentul în timpul celui de-al treilea val de COVID care a lovit Africa de Sud între lunile mai și iulie. Pastilele nu mai soseau la clinica din apropiere, iar femeia s-a temut să meargă să le colecteze de la un alt spital, la 15 kilometri distanță. A stat fără pastile timp de patru luni, înainte ca Mathe să apară la ușa sa.
„Mi-a spus că oamenii care își întrerup tratamentul nu mai trăiesc, mi-a spus că trebuie să mă gândesc la copii, mi-a spus că pot să mor”, a explicat Mdunge jurnaliștilor. Ea și-a reluat tratamentul între timp, probabil mulțumită eforturilor de convingere depuse de Mathe.
Dintre cele opt milioane de sud-africani cu HIV, 5,2 milioane urmează un tratament, dar doar două treimi dintre ei controlează cu succes virusul din organism. Iar problema trece dincolo de granițele Africii de Sud. În jur de 25 de milioane de oameni trăiesc cu virusul în Africa Subsahariană.
„Vaccinați, vaccinați, vaccinați populația Africii!”
Laboratorul KRISP face eforturi pentru a secvenția genetic eșantioane din alte țări africane, în încercarea de a compensa lipsa de facilități din aceste state. De fapt, rețeaua de cercetare sud-africană este atât de complexă, încât experții ei ar putea detecta primii variante care nici măcar nu au originat pe teritoriul țării lor.
Cea mai mare teamă o reprezintă o potențială variantă ce va avea capacitatea de a ocoli răspunsul imunitar oferit de vaccinuri sau de infectările anterioare.
Iar pe măsură ce tot mai mulți oameni din Africa de Sud sunt vaccinați, există posibilitatea ca o variantă să dezvolte mutații în organismul unei persoane vaccinate. Dacă persoanele vaccinate și infectate cu HIV nu au acces la antiretrovirale sau nu urmează tratamentul, atunci virusul va avea oportunitatea de a dezvolta mutații care să îl facă invincibil în fața actualelor vaccinuri.
Dincolo de orice, soluția pentru controlarea acestor variante este reducerea transmiterii. Iar acest lucru trebuie făcut prin vaccinare. „Vaccinați, vaccinați, vaccinați populația Africii!”, a îndemnat doctorul de Oliveira.
El și-a exprimat însă temerea că naționalismul împinge unele țări să colecteze rezerve mari de doze, în vreme ce alte state nu reușesc încă să capete acces la serul salvator.
Oamenii cu HIV trebuie prioritizați pentru vaccinarea cu a treia doză, pentru a maximiza răspunsul imunitar, a spus el.
Ironia este că, deocamdată, eforturile Africii de Sud de a monitoriza și depista apariția variantelor, dar și de a fi transparentă în această privință, au venit cu un preț neplăcut, țara fiind ținta unor interdicții de călătorie.
„Ca oameni de știință, în special unii aflați în prima linie, am discutat dacă să minimalizăm problema HIV”, a explicat doctorul de Oliveira.
„Dacă suntem foarte vocali, riscăm iarăși discriminarea și închiderea granițelor sau măsuri economice. Dar dacă nu suntem foarte vocali, avem parte de multe decese”, a concluzionat el.