Mai mulţi constănţeni au declarat că au auzit un vuiet ciudat înainte de cutremurul de 5,5 grade pe scara Richter care s-a produs miercuri, în Marea Neagră.

Libertatea l-a descoperit pe Cătălin Gabriel Oprea (40 de ani), din Bucureşti, care a cercetat, din pasiune, cu mulţi ani în urmă, “zgomotul” făcut de seisme şi care susţine că pentru a-l “asculta” e nevoie doar de antene puternice, bine orientate, de multă răbdare şi, mai ales, de nervi de oţel.

Libertatea vă prezintă spicuiri din ziarul Universul, cel care a scris despre ultimul mare seism din Marea Neagră, din 1901.

Ziarul Universul, cel mai citit cotidian al epocii, scria despre cutremurul din Dobrogea, care afectase şi Bucureştiul. “Cutremurul a început la ora 9, 11 minute şi o secundă. A durat 59 de secunde”, declara ziarului un anume domn Elefterescu, asistentul directorului Institulului Meteorologic, W. Hepites.

Ce scria presa despre cutremurul din 1901
«Foarte multe dame au leşinat de frică»

“Universul” relata şi despre panica şi stricăciunile cauzate de mişcarea tectonică, notând, printre altele, că s-a sfărâmat în bucăţi o statuie mare din Palatul de Justiţie, că o parte dintr- o casă veche s-a dărâmat, că s-a stârnit panică printre enoriaşii aflaţi în Catedrala Sf. Iosif, iar la multe magazine marfa din galantare a căzut.

Într-un alt număr al aceluiaşi ziar, se revine într-o manieră foarte plastică asupra evenimentelor din Constanţa, precizându- se: “Oscilaţiunile produse fiind foarte tari şi dese, lumea cuprinsă de groază ieşea cum putea de prin case. Mulţi cădeau pe străzi, neputându-şi ţine echilibrul, iar alţii mai impresionabili şi mai cu seamă foarte multe dame au leşinat de frică”.

Despre valul tsunami înalt de cinci metri, care a lovit atunci sudul litoralului şi care a distrus mai multe sate, nu s-a putut găsi nici o informaţie în arhiva “Universul”.

“Am absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, deci sunt în temă cu teoriile câmpului electromagnetic, fizică etc. Am descoperit întâmplător un lucru uluitor: cutremurele, în special cele de magnitudine de peste 5 grade pe scara Richter, au o amprentă prţminentă în spectrul undelor radio studiate de mine, cu frecvenţele cuprinse între 1.000 KHz şi 1.600 KHz, precum şi pe frecvenţe inferioare acestora”, îşi explică teoria Cătălin.

El susţine că această “amprentă audio” poate fi recepţionată cu 8-10 ore înainte şi că intensitatea ei creşte pe măsură ce momentul producerii cutremurului se apropie. Pentru a reuşi performanţa de a “asculta” cutremurele, Cătălin a realizat singur, înainte de evenimentele din decembrie 1989, o antenă specială, construită din mai multe cabluri, pe care le-a desfăşurat între blocuri şi pe care le-a racordat la un aparat de radio aflat în casă, aşezat pe calorifer, într-o cutie mare, de metal.

Nu a putut determina cu exactitate ora

“Nu am dispus întotdeauna de cele mai puternice antene, dar am auzit seismele de după 1986 şi abia în 1991 am fost 100% convins că va fi un cutremur! Pot spune că am petrecut mii de ore ascultând la aparatul de radio aceste unde. Marea mea problemă a fost mereu că, deşi ştiam că urmează un seism, nu puteam determina cu exactitate ora! Deci panica era foarte mare, stăteam 8-10 ore în teroare! Ieşeam din casă, mă plimbam şi reveneam în bloc să ascult! Intensitatea creştea. Pe măsură ce momentul producerii cutremurului se apropia, zgomotul creştea în intensitate, cu atât mai mult cu cât seismul era mai puternic şi mai violent!”, povesteşte Cătălin.

Pe ce frecvenţă pot fi auzite aceste unde? “În regiunile dintre posturile de radio, mai ales noaptea, va apărea un zgomot, ca un uşor bâzâit sau curgere de nisip fin pe o foaie de tablă, suprapus cu un huruit gros.

Zgomotul ce prevesteşte cutremurul e unul diferit şi distinct de orice sunet care se aude în mod normal la radio! Este acelaşi tot timpul, în sensul că nu are modulaţii diferite de la o oră la alta sau de la un minut la altul. Se schimbă doar intensitatea”.

Cercetările, abandonate după 1989

Cătălin Gabriel Oprea spune că a prezentat rezultatele cercetărilor sale şi că, iniţial, acestea au fost privite cu entuziasm.

“Am vorbit despre aceste chestiuni, în facultate, cu un profesor universitar, asistent al domnului profesor Dolphi Drimmer la specialitatea Tehnologia Materialelor! A fost un entuziasm mare la început din partea lui, însă acest lucru se întâmpla cu doar două luni înainte de decembrie 1989! Au urmat revoluţia şi evenimentele politice de atunci şi, din păcate, interesul profesorului respectiv şi focalizarea pe această temă au scăzut până la abandonare”, ne-a mai declarat Cătălin, care speră că, cine ştie, cineva se va arăta interesat de cercetările sale.

Marea, bombă cu hidrogen

Libertatea a scris despre miliardele de metri cubi de gaz metan din adâncurile Mării Negre care, în cazul unui cutremur dobrogean, de genul celui produs miercuri, dar de o magnitudine de cel puţin 7,5 grade pe scara Richter, ar putea ieşi la suprafaţă şi s-ar putea aprinde în contact cu aerul.

Rezultatele cercetărilor efectuate în anii 70 au demonstrat că Marea Neagră are un strat de apă sărată adânc de 200 de metri, în care se poate dezvolta viaţă subacvatică. Acest strat presează ca un capac peste o apă de adâncime, toxică, îmbibată cu hidrogen sulfurat şi apă grea, improprie vieţii.

În cazul unui seism major, întinderea de apă s-ar transforma într-o imensă bombă cu hidrogen, iar explozia ar putea face ravagii în toată aria geografică vecină mării.

Tehnologia modernă ar putea fi mai eficientă

Cătălin este convins că tehnologiile actuale ar putea să producă rezultate mai bune. “Deşi pentru un amator indentificarea «urmelor» radio propagate înainte, în timpul şi după un seism este extrem de greoaie, întrucât necesită multă experienţă, răbdare şi ureche fină, pentru profesionişti nu ar trebui sa fie o problemă, dacă dispun de aparatură adecvată: analizoare de spectru, antene de foarte mare putere, amplificatoare, computere şi softuri adecvate. Cercetările viitoare şi analiza acestor fenomene, încă nefundamentate teoretic pe deplin, pot crea o soluţie în viitor pentru prevenirea şi alarmarea populaţiei în cazul unor catastrofe naturale”, a mai spus el.

Urmărește-ne pe Google News