ComenteazăReacția demnitarului a venit la scurt timp după ce CNN a anunțat, pe surse, informația potrivit căreia Statele Unite și unii dintre aliații săi din cadrul NATO, precum Marea Britanie, discută despre desfășurarea unor contingente suplimentare de forțe ale Alianței Nord-Atlantice în estul Europei, iar România, Ungaria și Bulgaria iau în calcul să primească pe teritoriul lor trupele.
„Această decizie, în cea mai mare măsură, este una care acum se comunică, dar care există mai de mult. Ştiu că este o măsură proactivă, dar nu este legată direct de acest moment, să spunem. De aceea, nici nu este condiţionată de o intervenţie posibilă a Rusiei în Ucraina. Este vorba de ceea ce noi am cerut, prin vocea preşedintelui, încă din 2014, când nu existam practic în documentele oficiale ale NATO ca poziţie strategică, ca postură strategică în acest sens, aceea de consolidare a prezenţei înaintate a NATO pe flancul estic”, a afirmat ministrul apărării, solicitat să comenteze știrea postului britanic.
În cazul unei situaţii de conflict, evident că se iau măsuri suplimentare în acest sens. Acest batalion care va veni aici, multinaţional probabil, încă nu ştim exact unde va fi plasat, este o situaţie pe care în momentul acesta o discutăm, se analizează situaţia strategică.
Vasile Dîncu:
Potrivit oficialului guvernamental, plasarea într-un sistem defensiv este importantă şi din perspectiva modului în care „există scenarii că ar putea să vină ameninţările”.
„Deci, clar, România toată este în flancul NATO şi contează mai puţin modul sau locul în care se vor poziţiona eventuale trupe de susţinere defensivă aici”, a adăugat Vasile Dîncu.
Informațiile privind această planificare militară a Occidentului în țările de pe flancul estic al NATO vin în contextul în care Rusia a comasat peste 127.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar SUA și aliații săi se tem că președintele rus Vladimir Putin ar putea declanșa, oricând și într-un termen extrem de scurt, o nouă invazie în țara vecină, după anexarea Peninsulei Crimeea, în 2014.
Rusia a cerut garanții de securitate scrise din partea SUA, printre care inclusiv retragerea trupelor NATO de pe teritoriul României și Bulgariei și angajamentul că Ucraina nu va adera la Alianța Nord-Atlantică, pentru detensionarea crizei. Într-o conferință de presă organizată miercuri, secretarul de stat american Antony Blinken a anunțat că SUA au trimis răspunsurile scrise la cerințele Moscovei. Oficialul american a refuzat să detalieze conținutul documentului prezentat Kremlinului, dar a precizat că răspunsul a reiterat ceea ce SUA și NATO au afirmat public: că vor susține „politica ușilor deschise” a NATO, respingând cererea Moscovei ca Alianța să se angajeze să nu primească niciodată Ucraina.
Pe fondul temerilor că tratativele diplomatice cu Rusia vor eșua și că o invazie a Ucrainei este „iminentă”, Ambasada SUA la Kiev i-a sfătuit, tot miercuri, pe cetățenii americani să plece cât mai repede din țară.
Moscova a negat în permanență până acum că ar intenționa să atace Ucraina, susținând că are tot dreptul să își desfășoare trupele după cum crede de cuviință pe propriul teritoriu.