Întrebat ce a vrut să spună cu sintagma „imposibilitatea colaborării cu președintele României, comandantul suprem al Armatei”, vicepreședintele PSD a spus că el a „folosit o sintagmă blândă” și că nu a venit „timpul istoric” să ofere mai multe detalii.

„Menționez din start că nu pot vorbi acum despre tot ceea ce știu, gândesc sau simt în această problemă. Nu este nici momentul și nici timpul istoric încă nu a venit”, a spus el.

Vasile Dîncu a adăugat că singurul moment în care Klaus Iohannis s-a referit negativ la el, cât timp a fost ministru al apărării, a fost în momentul în care i-a transmis să citească revista presei pentru a afla poziția României față de războiul din Ucraina.

„Nu am avut vreo critică din partea Președintelui cu excepția unei sugestii nefericite de a citi revista presei, după o înscenare legată de o afirmație a mea cu privire la modul de terminarea războiului din Ucraina, o banalitate pe care o spuneau în acel moment Macron, Blinken și mulți alții”, a afirmat Dîncu.

El a menționat însă că de la începutul mandatului a fost „bombardat «pe surse» cu ideea și întrebarea dacă nu cumva voi fi remaniat, iar sursele zvonurilor erau din zona Cotroceni”.

„Am presupus că doar apartenența mea politică era marea problemă, că, probabil, eram o pată roșie pe splendidul tablou galben al politicii externe. În totalitate nu înțeleg nici azi ce l-a determinat pe președinte să pună o presiune asupra mea, la un minister unde aveam oricum foarte multă treabă. În plus, rezultatele mele de la minister erau la nivelul propus”, a completat Dîncu, adăugând că „nici nu mă gândesc de ce aș fi avut parte din partea «surselor» dacă aș fi fost ministru de interne, după Schengen”.

Nu am simțit sprijin din partea comandantului suprem în niciuna dintre acțiunile importante ale procesului de reformă și modernizare pe care l-am gândit împreună cu echipa mea.

Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării în Guvernul Ciucă:

„În fine, am și alte interpretări pentru această situație, dar încă nu este timpul să le spun”, a mai punctat el.

Cum a demisionat Vasile Dîncu

Demisia fostului ministru PSD al apărării a venit la aproape două săptămâni după ce a provocat reacții dure pe scena politică pentru afirmația că negocierile reprezintă singura șansă pentru încheierea războiului din Ucraina.

„Războiul va mai continua și singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă. Singură, Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită, să-şi asume pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a declarat Vasile Dîncu, la Prima TV, pe 8 octombrie 2022.

Câteva zile mai târziu, întrebat de jurnaliști despre această afirmație președintele Klaus Iohannis i-a transmis lui Dîncu „să citească mai frecvent revista presei”, fără să îl numească pe ministrul PSD al apărării.

Ulterior, declarațiile lui Dîncu au fost taxate și de președintele PSD, Marcel Ciolacu: „Când ești ministru al apărării într-o țară cu cea mai lungă frontieră cu o țară aflată într-un conflict armat, părerea mea este că nu mai ai crezuri. Ai o politică a statului român”.

Pe 17 octombrie, premierul PNL Nicolae Ciucă l-a chemat pe Vasile Dîncu la Palatul Victoria și i-a cerut ca pe viitor să își adapteze discursul public la strategia de comunicare oficială. Potrivit unor surse politice, era așteptat ca șeful Executivului să îi ceară demisia. De atunci, în spațiul public nu au mai apărut declarații oficiale ale lui Dîncu, Ciucă sau Iohannis despre acest subiect.

După fix o săptămână, pe 24 octombrie, Vasile Dîncu și-a anunțat pe Facebook demisia din funcția de ministru al apărării, din cauza „imposibilității colaborării” cu președintele Klaus Iohannis.

Urmărește-ne pe Google News