ComenteazăReacția oficialului guvernamental vine după ce Ministerul rus de Externe a anunțat, explicit, că printre garanţiile de securitate pe care Federația Rusă dorește să le primească din partea Occidentului pentru detensionarea crizei de la granița cu Ucraina se află inclusiv retragerea forţelor NATO din România şi Bulgaria.
„Acest lucru (consolidarea prezenței militare a NATO pe flancul estic, n.r.) contrazice prin fapte această cerere de a ne retrage. Prin aceasta, ţările NATO au arătat că nu se retrag, ci îşi intensifică prezenţa acolo”, a afirmat Vasile Dîncu.
Potrivit ministrului, eventuala suplimentare a forţelor militare NATO în flancul estic are şi un sens simbolic, pentru că Rusia ar fi încercat, prin propaganda ei, să arate că „există o disensiune între NATO şi Uniunea Europeană, că aceste ţări nu se înţeleg şi că de fapt NATO nu este un foarte bun apărător al UE”.
Dîncu mai consideră că anunțurile făcute de președintele francez Emmanuel Macron și de liderul american Joe Biden reprezintă şi un semnal puternic transmis ţărilor din flancul estic, că Alianţa este preocupată de securitatea fiecărui membru în parte, acesta fiind, de asemenea, „un răspuns contra propagandei care a încercat să acrediteze ideea că NATO nu va avea capacitatea operaţională în cazul că ţările ar avea nevoie”.
Ministrul „părării nu a putut preciza în cât timp va avea loc această suplimentare militară în ţara noastră, menţionând că deocamdată s-au făcut doar anunţuri politice, „dar cu siguranţă, în câteva zile vor fi şi date despre operaţionalizarea acestui concept”.
Emmanuel Macron a anunțat, miercuri, că Franța e pregătită să trimită trupe în România, într-un moment de maximă tensiune în estul Europei, după ce Rusia a comasat peste 127.000 de militari în apropiere de granița cu Ucraina. Occidentul se teme că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar putea ordona un nou atac asupra Ucrainei, după anexarea Crimeei, în 2014.
„În cadrul NATO ne vom angaja în noi misiuni și de a ne asuma responsabilitatea în misiuni de tip prezenţă înaintată consolidată, mai ales în România, dacă asta va fi decis”, a declarat preşedintele Franţei.
Tot miercuri, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că este gata să trimită mai multe trupe americane în România, dar și în Polonia, în cazul în care Rusia invadează Ucraina.
„Ne vom spori prezența militară în Polonia, România și alte țări, dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste țări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO”, a afirmat liderul de la Casa Albă.
Ambele anunțuri au fost salutate prompt de către președintele Klaus Iohannis.
„Nu este nevoie în acest moment să ne pregătim pentru război”
Vasile Dîncu a mai declarat, vineri, tot în contextul tensiunilor de la granița dintre Rusia și Ucraina, că „nu este cazul ca România să intre în război, aşa cum uneori vedem în fake news-uri”.
„Acum două zile, secretarul general NATO, Stoltenberg, a spus că NATO, în cazul unei intervenţii în Ucraina a Federaţiei Ruse, nu va reacţiona militar, pentru că, conform Tratatului NATO, nu poate interveni decât dacă este ameninţată o ţară membră. Ucraina nu este în acest moment membră NATO, dar sigur că vor fi alte forme de reacţie pe care comunitatea internaţională le va lua”, a arătat Vasile Dîncu, citat de Agerpres.
Potrivit demnitarului, un posibil conflict militar în apropierea graniţelor noastre presupune anumite pregătiri şi din partea României.
„Deci nu este nevoie în acest moment să ne pregătim pentru război. Atunci, însă, când ai un conflict la graniţă sau în apropierea ta trebuie sa te pregăteşti întotdeauna, pentru că sunt multe efecte adverse aici. Există posibilitatea unei migraţii din cauza războiului şi trebuie gestionată această situaţie. Există alte situaţii legate de circuitele economice, pentru că orice blocadă, de exemplu, a economiei şi a Federaţiei Ruse are influenţă asupra băncilor, asupra energiei, aprovizionării cu energie în Europa, şi sunt şi multe alte lucruri”, a precizat ministrul apărării.
Vasile Dîncu efectuează, vineri, vizite de informare în garnizoanele Arad şi Timişoara.