„Există mai multe estimări, dar am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi, aceasta este cifra pentru care ne-am pregătit noi împreună cu Ministerul de Interne şi cu celelalte instituţii care au în subordine acest lucru. (…) Sunt multe puncte. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor”, a spus ministrul apărării, într-o conferință de presă la Parlament.
Săptămâna trecută, ministrul de interne Lucian Bode declarase la rândul lui că România e gata să primească refugiați, însă prefecții județelor de la graniță au declarat pentru Libertatea că „nu s-au trasat niciun fel de sarcini”.
Dîncu a mai precizat că țara noastră nu se aşteaptă la fluxuri majore de refugiaţi din Ucraina, în contextul în care în 2014, după izbucnirea crizei din Crimeea, cei mai mulţi au mers spre Polonia.
Nici acum nu ne aşteptăm la fluxuri majore care să vină aici, dar niciodată nu se ştie, în funcţie de evoluţiile armate, dacă ar fi cazul, dar deocamdată vorbim de o situaţie ipotetică.
Vasile Dîncu:
Întrebat care ar putea fi cel mai rău scenariu pentru România, ministrul apărării a răspuns: „În momentul în care ar fi un conflict armat generalizat în estul graniţei noastre şi ar fi alte efecte de factură economică, de factură socială, cele legate de război electronic, care nu are graniţe şi se poate extinde, deci tot ceea ce ar însemna o situaţie de urgenţă am simulat interarme, interinstituţional”.
De asemenea, Vasile Dîncu a dat asigurări că „populația poate să stea liniștită”, când a fost întrebat dacă un eventual conflict ar putea ajunge şi în România. „În acest moment nu există nicio prognoză în acest sens”, a declarat el.
Vladimir Putin a semnat, luni seara, decretele de recunoaștere a independenței regiunilor din estul Ucrainei, Donețk și Luhansk, la sfârșitul unui discurs televizat de aproape o oră, în care a descris în termeni duri Ucraina, „o creație bolșevică fără tradiție ca stat”. Prin decretele semnate, Putin a dat și ordin trupelor ruse să intre în teritoriile separatiste, pentru a asigura „menținerea păcii”.
UE, NATO și lideri ai statelor europene au condamnat decizia Kremlinului.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre criza ucraineană și conflictul Rusia-Ucraina
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!