Pandemia COVID-19 și carantina din ultima vreme ne-au afectat pe toți, fie și doar prin faptul că suntem forțați să stăm în casă.

Distracția în afara casei practic a dispărut, iar românii lucrează mai puțin de la serviciu și mai mult de acasă.

Google a prezentat rapoarte de mobilitate bazate pe datele Google maps care arată cât de mult ne-a schimbat pandemia viețile în ultimele săptămâni.

Au fost prezentate rapoarte pentru majoritatea țărilor de pe glob, împărțite pe zone (în cazul României, pe județe).

Dacă ai folosit vreodată Google Maps, ai observat probabil că harta afișează nu doar numele străzilor și al diferitelor localuri, dar și tipul lor – Google Maps are o clasificare și pentru tipul de localuri. Deși nu e întotdeauna perfectă, în general, Google știe dacă un local este un supermarket, un restaurant, sau altceva.

Dacă suficient de mulți oameni au GPS-ul pornit la telefon și permit aplicației Google Maps să colecteze date de GPS, Google își poate face o idee destul de bună despre tiparele noastre sociale și unde ne petrecem majoritatea timpului. 

Acest lucru are avantaje și dezavantaje. Pe de-o parte există probleme legate de confidențialitatea datelor și de accesul la informații personale pe care îl are Google. Pe de altă parte, există și avantaje: în vremuri mai fericite, Google Maps ne-ar putea sugera baruri din apropiere care par a fi pe gustul nostru, iar în vremuri de pandemie, ne poate ajuta să înțelegem cum sunt sau nu sunt respectate măsurile de carantină la nivel macro.

Mai multe țări folosesc deja datele GPS pentru a monitoriza respectarea carantinei impuse.

Este o temă extrem de importantă în această perioadă. Modelul altor țări, cum ar fi Coreea de Sud sau Taiwan, ne-a arătat că monitorizarea hi-tech poate fi foarte utilă în limitarea efectelor pandemiei. 

Dar în același timp, trebuie să ne asigurăm că nu ajungem într-o societate de tip Big Brother, în care guvernele sau companiile de tehnologie ne urmăresc fiecare mișcare. Datele Google sunt în special utile pentru că se bazează pe date pe care oamenii le furnizau oricum companiei.

Google a publicat rapoarte anonimizate – un detaliu foarte important. Nu sunt date individuale, doar generale.

Aceste rapoarte, care vor fi prezentate public lunar, ne pot ajuta să ne facem o idee generală despre mersul carantinei în general. La ora actuală, România pare că aproape s-a oprit pe loc, în afară de cumpărăturile esențiale. 

Un trend similar se observă la mai toate țările europene care au impus carantină. La nivel de județe sunt diferențe destul de mici, sugerând că în general, carantina a afectat toată țara destul de similar. O excepție interesantă este județul Teleorman, unde conform raportului, mobilitatea pentru cumpărături neesențiale a scăzut doar cu 51%, comparat cu media pe țară de 81%.

Google menționează însă că acuratețea datelor poate varia de la zonă la zonă, și mai ales între mediul urban și mediul rural, în funcție de câți oameni folosesc Google Maps cu GPS-ul pornit trimițând date către Google Maps.


LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

 
 

Urmărește-ne pe Google News