Vela a numit un nou adjunct al Jandarmeriei, pe colonelul Remus Cîmpan, care și-a omorât un coleg la Revoluție. Sora victimei: “Domnule colonel, nota de plată divină nu rămâne niciodată neachitată”

• În urmă cu circa două săptămâni, ministrul de interne Marcel Vela l-a numit pe col. Remus Cîmpan în conducerea Jandarmeriei române, ca prim-adjunct și șef al Statului Major.
• În decembrie 1989, Cîmpan conducea un pluton de militari în termen și l-a împușcat mortal, noaptea, în unitatea de Securitate de la Lugoj, pe lt. Dorel Boară, 27 de ani. Ultimul lucra în sistemul penitenciar și făcuse o escală la Lugoj în drum spre Turnu Severin, întorcându-se de la Timișoara dintr-o misiune cu transporturi de arestați.
• În dosar, finalizat cu absolvirea de vină a lui Cîmpan, acesta a justificat că a tras în Boară confundându-l cu un terorist, fiindcă a apărut brusc în spatele dispozitivului de apărare al unității, îmbrăcat în civil și cu o atitudine suspectă.
• Sora lui Dorel Boară mărturisește că abia în 2017 a aflat cine l-a ucis pe fratele său și spune că Remus Cîmpan a sfidat-o și i-a transmis că “n-o să-mi facă nimeni nimic, niciodată”.
• Doru Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie, e indignat de numire: “Cum naiba găsiți numai criminali?!”.

Pe 6 aprilie, în plină pandemie de coronavirus, ministrul de interne Marcel Vela opera o numire discretă în conducerea Jandarmeriei, armă cu responsabilități în îndeplinirea prevederilor Ordonanțelor Militare din starea de urgență.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Comandantul Grupării Mobile Timișoara, Remus Ioan Cîmpan, era promovat la București, pe postul de prim-adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei, Bogdan Enescu, și, totodată, șef al Statului Major al Jandarmeriei.

Cîmpan este cel care, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, în unitatea de Securitate unde activa ca locotenent, a împușcat, din eroare, un alt locotenent.

Doru Mărieș: “Până în 1995, toate dosarele de crimă din decembrie 1989 au fost închise cu NUP”

Contactat de Libertatea, Mărieș a luat foc: “Acest Cîmpan a fost anchetat pentru că l-a împușcat pe ofițerul Dorel Boară în incinta UM0389, Batalionul de Securitate Lugoj, dar a primit rezoluție de Neîncepere a Urmăririi Penale. Suntem nebuni? Păi, n-au primit NUP toți criminalii? Vela n-a găsit pe altul să pună decât pe ăsta care-a împușcat un coleg în unitate? Cîmpan a recunoscut, ce mai discutăm? Până în 1995, toate dosarele de crimă din decembrie 1989 au fost închise cu NUP. Și tu, Vela, vii după 30 de ani și-l pui în fruntea Jandarmeriei? Cum naiba găsiți numai criminali?”.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

I-am semnalat lui Vela această chestiune, dar n-a existat nici o reacție. Am auzit că se cunoaște bine cu Cîmpan, ar fi amici, fiindcă se știu din zonă. Vela, la Caransebeș, Cîmpan, la Lugoj.

Teodor Mărieș, președinte Asociației 21 Decembrie 1989:

Cum a murit locotenentul Dorel Boară

Libertatea a consultat dosarul 134/P/1990, instrumentat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara. 

În noaptea de 22/23 decembrie 1989, locotenentul Remus Cîmpan (25 de ani), comandant de subunitate la UM0389 Lugoj, trupe de Securitate, l-a împușcat mortal în jurul orei 4.30 dimineața pe locotenentul Dorel Boară (27 ani).

Din paginile anchetei, reiese că, împreună cu alți 8 colegi, Dorel Boară a plecat în misiune din 19 decembrie de la Turnu Severin, unde lucra în sistemul penitenciar. Mai întâi la Lugoj, apoi la Timișoara, de fiecare dată cu operațiuni de transport al unor arestați cu autodubele. Era conducătorul grupului.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Cinci dintre membrii acestuia, inclusiv Boară, revin pe 22 decembrie la Lugoj, unde se opresc să înnopteze la UM0389, evitând să continue drumul spre Turnu Severin, din cauza potențialelor pericole din trafic. Sunt cazați într-un dormitor, la etajul 1 al clădirii.

Li s-a spus că nu au sarcini privind apărarea unității și că, în caz de alarmă, să stea în locul în care au fost cazați și să nu intervină cu nimic.

martor Ioan Capătă, locțiitor comandant UM0389:

O rachetă declanșează haosul la 4.15 dimineața

Peste noapte, plutonul TR din unitate, format din 26 de militari, a fost plasat în dispozitiv la etajul 1, în dreptul ferestrelor care dădeau spre interiorul cazărmii, cu armele pregătite pentru apărare.

Motivul e explicat în dosar de locțiitorul comandantului unității, Ioan Capătă: “Țineam tot timpul legătura cu unitățile militare, care ne comunicau că vom fi probabil atacați de alte forțe, care vor să ne ocupe. Ni s-a atras atenția despre eventualitatea unor desanturi de trupe”.

Pe acest fond, în jurul orei 4.15 dimineața, o explozie puternică de la o rachetă căzută în apropierea UM0389 zguduie clădirea din temelii, sparge geamurile și declanșează panica. E momentul de la care pornește și tragedia locotenentului Dorel Boară.

Cîmpan, în anchetă: “Știam că în spatele nostru n-are voie nimeni să circule”

În prima sa depoziție, din 15 ianuarie 1990, Cîmpan descrie astfel evenimentele, pornind de la deruta cauzată de explozie:

• “Militarii au deschis foc în plan vertical. Aveau armele sprijinite pe pervazul geamurilor”.
• “În acel moment, în spatele nostru a apărut o persoană îmbrăcată civil și fără banderola tricoloră pe braț, care trecea pe la fiecare militar și le spunea să asigure armele și să fie atenți afară, să nu privească în spate”.
• “Eu l-am observat numai după ce trecuse de mine. În acel moment, m-am deplasat spre stânga să întreb militarii de unde a apărut acea persoană, militarii răspunzându-mi că nu l-au văzut”.
• “În acest timp, persoana respectivă a intrat în clubul plutonului TR, după care a ieșit afară, deplasându-se tot prin spatele dispozitivului, iar în dreptul scărilor s-a oprit. În acel moment, a introdus mâna în buzunar”.
• “Eu am crezut că scoate ceva din buzunar și, din dreptul scărilor, a trecut brusc după peretele care despărțea scările de holul către intrarea în clubul companiei a 5-a și s-a lăsat jos. Atunci am deschis foc către el și am tras două rafale”.
• “Menționez că eu știam că în spatele nostru nu are cine să circule și n-avea voie nimeni să circule, deoarece toți militarii se aflau în dispozitiv”.

Boară a ieșit în holul în care militarii în termen trăgeau spre exterior. L-am chemat să revină în dormitor, dar ne-a spus să rămânem noi acolo, fiindcă el știe ce are de făcut. Abia în jurul orei 6.00 am aflat că este mort.

martor Aurel Marcu, subofițer din grupul lui Boară:

Martori: “Era în civil”. Raportul de la morgă: “Purta îmbrăcăminte tipică ofițerilor de Interne”

Lt. Cîmpan susține că a tras pentru că l-a confundat pe Boară cu un terorist, numai că apar contradicții în materie de echipare a victimei.

În timp ce unii martori arată că victima era îmbrăcată civil, ceea ce i-ar fi ridicat lui Cîmpan temerea că e un atacator extern, procesul-verbal de la morgă, semnat de procurorii Decean și Corneanu, prezintă altă versiune: “Un cadavru de sex masculin, având îmbrăcămintea tipică a ofițerilor din cadrul Ministerului de Interne, mai puțin veston, după cum urmează: cămașă albastră, vestă gri, pantaloni albaștri cu vipușcă roșie, chilot alb, ciorapi gri”.

A apărut domnul locotenent Cîmpan, care a început să asculte vocea celui în cauză și nevăzându-l și nerecunoscându-i vocea a deschis focul asupra lui.

martor Nicolae Lehene, militar TR:

Finalmente, în decembrie 1990, Cîmpan a primit NUP pe considerentul de “eroare de fapt”, care “înlătură caracterul penal al faptei”. “În momentul în care a acționat în stare de necesitate și de alarmare a unității, lt. Cîmpan Remus nu cunoștea împrejurarea că cel apărut în spatele dispozitivului de apărare nu era terorist, ci un cadru de poliție”, motivează în rezoluție procuror militar șef Romeo Bălan.

Sora lui Dorel Boară: “Am aflat adevărul abia în 2017, de la fosta lui soție, care a lucrat în Securitate”

Cornelia Chițimia, sora mai mică cu șase ani a lui Dorel Boară, povestește cum a aflat cine este ucigașul fratelui ei abia la 27 de ani distanță de eveniment: “Mă împăcasem și eu cu gândul că l-au omorât teroriștii, cum se tot vorbea, dar adevărul l-am aflat abia în 2017, la atâția ani distanță după ce mi l-au ciuruit pe Dorel”.

Ea bănuiește că nimic n-a fost întâmplător: “Luminița a lucrat în Securitate, s-a și recăsătorit după cinci ani de la acel eveniment cu un tip din SRI. Cred că i s-a interzis să se intereseze despre caz. După ce mi-a zis numele însă, am căutat pe internet și l-am găsit pe acest Cîmpan la conducerea Jandarmeriei Timișoara”.

Ea dezvăluie că informația despre Cîmpan i-a dat-o chiar cumnata sa Luminița, fosta soție a lui Dorel Boară. 

L-am prins la telefon, m-am prezentat cine sunt, iar el m-a întrebat ce doresc. Doar să-l privesc în ochi pe cel care i-a luat viața fratelui meu, i-am spus. M-a primit, stătea cu palmele pe genunchi și nici nu se uita la mine.

Cornelia Chițimia, sora lui Dorel Boară:

Cîmpan către Cornelia Chițimia: “Puteți să mă dați în judecată, n-o să-mi facă nimeni nimic!”

Sora lui Dorel Boară are amintiri neplăcute de la întrevederea cu Cîmpan din 2017: “I-am arătat poza lui Dorel: Ia uitați-vă ce băiat ca bradul ați omorât! Ce v-a făcut? Scrie la dosar că era îmbrăcat în uniformă, nu avea armament, de ce ați tras atâtea gloanțe în el? I-ați dat și glonțul ăla fatal în tâmplă ca să-i iasă sufletul mai repede!”.

Reacția lui Cîmpan a intrigat-o: “Doamnă, au trecut 45 de minute, nu mai pot sta, conduc tot județul Timiș! Puteți să mă dați în judecată, n-o să-mi facă nimeni nimic. Cine a fost condamnat de la Revoluție?”. Cornelia își amintește cum s-a încheiat discuția: “Mi s-a părut complet sfidător! I-am mai zis atât: «Domnule colonel, nota de plată divină nu rămâne niciodată neachitată»”.

Mama a murit la patru luni după Dorel. Avea doar 53 de ani. Apoi s-au dus și mamaie, tataie și tata în decurs de numai patru ani, toți distruși de drama fratelui meu. Acest Cîmpan a nenorocit o familie întreagă și n-a avut măcar bunul simț să-și ceară iertare sau să aprindă o lumânare la mormântul lui Dorel.

Cornelia Chițimia, sora lui Dorel Boară:

Femeia își amintește că familia l-a găsit pe Dorel Boară mutilat la morgă din cauza împușcăturilor, “șoldul și pulpa de la piciorul drept tăiate, mâna dreaptă ruptă, capul spart. Când am aflat vestea, am urlat de durere. Mi-am dorit ca pământul să se despice și să mă înghită pe loc. Nici acum nu mă împac cu ideea că fratele meu nu mai e. Îmi spun că e detașat undeva departe și că va veni o zi în care ne vom revedea”.

Tablou de la UM0389: “Erau în perete urmele de la 16 gloanțe. De ce-o fi tras cu atâta cruzime?”

Iar când a vizitat unitatea în care fratele său și-a pierdut viața, în primele luni ale lui 1990, a avut un șoc: “L-am visat pe Dorel, îmi spunea să-i duc lumină unde și-a dat sufletul și am primit permisiunea să-i aprind acolo o lumânare. Pe perete erau încă urmele de la 16 gloanțe! De ce-o fi tras Cîmpan cu atâta sete și cruzime? Mai și spune obraznic în anchetă că nu știa că ofițerul era în unitate. Păi, ce, a sărit gardul și s-au trezit cu el în curte?”.

Sincer, Cîmpan ăsta mi s-a părut și un pic dezechilibrat. Mă trimitea să discut cu nevastă-sa. Păi, ce treabă are, domne, soția dumitale? A stat lângă tine când ai apăsat pe trăgaci?

Cornelia Chițimia, sora lui Dorel Boară:

Parchetul Militar Timișoara a omis să-i dea 12 pagini din dosar

Chițimia, care în prezent e casnică și se confruntă cu probleme medicale, fiind întreținută de soț, e contrariată că Parchetul Militar Timișoara nu i-a dat întregul dosar de anchetă, “sunt 12 pagini lipsă”. Spune că face deja demersuri pentru a recupera inclusiv acele documente, gândindu-se și la o eventuală redeschidere a cazului.

Când a mers în 2017 să ridice dosarul, a simțit adversitate în instituție: “Era un procuror foarte indignat că am venit să cer actele după 27 de ani. Mă tot întreba cine m-a trimis. I-am spus: Dragostea pe care i-o port fratelui meu și sângele care-mi curge prin vene, același ca al lui Dorel”.

Cum a aflat de avansarea lui Cîmpan: “Îmi tremurau picioarele și m-a luat o stare de leșin”

La începutul lui aprilie, spune că i s-a făcut rău când a văzut că omul care
l-a ucis pe fratele său a ajuns în fruntea Jandarmeriei Române: “Au început să-mi tremure picioarele și m-a cuprins o stare de leșin. Nu-mi vine să cred în ce lume trăim”.

Tonul vocii trece din mirare în indignare: “Dorel a putrezit în pământ, iar criminali precum Cîmpan au tot avansat pe funcții și grade, fără nici o jenă sau remușcare. Această numire sfidează cel mai elementar bun simț și te lasă fără cuvinte. Nu mai întoarce nimeni timpul înapoi, dar moral ar fi să nu mai stea cocoțat la conducerea Jandarmeriei”.

Cineva din Jandarmerie mi-a spus că Vela l-a avansat pe Cîmpan pentru că sunt prieteni buni de pe la Caransebeș și Lugoj. Pe putere se și bazează probabil când îmi spunea sfidător că nimeni nu-l atinge. Pentru asemenea indivizi, sufletul unui om nu valorează doi bani.

Cornelia Chițimia, sora lui Dorel Boară:

Libertatea a solicitat oficial puncte de vedere de la Marcel Vela și Remus Cîmpan, dar nu a primit nici un răspuns până la momentul publicării articolului.

Urmărește-ne pe Google News