Un tribunal din Franţa a decis miercuri seară că toţi cei 20 de inculpaţi în procesul atentatelor din 2015 de la Paris sunt vinovaţi, iar sentințele au fost pronunţate, potrivit site-ului francez Ouest France.
Salah Abdeslam, 32 de ani, considerat a fi singurul membru supravieţuitor al grupului care a comis fizic atentatele, a primit cea mai aspră pedeapsă a Franței: închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiţionate.
Ceilalți suspecți au fost acuzați de infracțiuni mai mici, cum ar fi ajutarea la furnizarea de armament sau mașini atacatorilor. Șase au fost judecați în lipsă, deoarece au murit în timpul atacului.
Sentințele primite
- Salah Abdeslam, principalul inculpat, a fost condamnat la închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiţionate
- Mohamed Abrini: închisoare pe viață
- Mohamed Bakkali: 30 de ani de închisoare
- Osama Krayem: 30 de ani de închisoare
- Sofien Ayari: 30 de ani de închisoare
- Ali El Haddad Asufi: 10 ani de închisoare
- Yassine Atar: 8 ani de închisoare
- Muhammad Usman: 18 ani de închisoare
- Mohammed Amir: 8 ani de închisoare
- Adel Haddadi: 18 ani de închisoare
- Abdellah Chouaa: 4 ani de închisoare
- Hamza Attou: 4 ani de închisoare
- Farid Kharkhach: 2 ani de închisoare
- Ali Oulkadi: 5 ani de închisoare, dintre care 3 cu suspendare
- Ahmed Dahmani: 30 de ani de închisoare
- Osama Atar: închisoare pe viață
- Obeida Aref Dibo, Ahmad Alkhald, Fabien Clain și Jean-Michel Clain: închisoare pe viață fără eliberare condiționată
Condamnații au la dispoziție zece zile pentru a face apel.
Un tribunal francez se pregătește să anunțe miercuri sentințele împotriva a 20 de bărbați acuzați de implicare în atacurile teroriste din 2015 de la Paris.
Printre acuzați se numără Salah Abdeslam, considerat principalul suspect și singurul presupus atacator care a supraviețuit. El a declarat în această săptămână în fața instanței că nu este „un criminal sau un ucigaș” și că o condamnare în acest sens ar fi „nedreaptă”.
Procesul – cel mai mare din istoria modernă a Franței – a început în septembrie anul trecut.
Timp de mai bine de nouă luni, victimele, jurnaliștii și familiile celor decedați au așteptat în fața sălii de judecată special construite în Paris pentru a reconstitui povestea celui mai grav atac din Franța, de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace.
În atacurile coordonate și revendicate de Statul Islamic, atacatorii sinucigași au lovit mai întâi în fața Stade de France, apoi au folosit arme automate și bombe în cafenele și restaurante pline de oamenii ieșiți în oraș, vineri seara.
În cele din urmă, un atac armat la Bataclan, în timpul unui concert rock al trupei Eagles of Death Metal, a ucis 90 de persoane. În total, atacurile au ucis 130 de oameni și au rănit 490.
Mărturiile din timpul procesului au fost uneori emoționante. A fost cazul unor înregistrări audio din interiorul sălii de concerte Bataclan. Un bărbat aflat în sală și-a auzit propriul schimb de replici cu atacatorul care îl luase ostatic. Acesta a declarat ulterior că s-a simțit „vindecat” după ce instanța a ascultat acea discuție alături de el.
Dar mărturiile au fost adesea complicate și confuze. Explicațiile lui Salah Abdeslam, suspectul ajuns acum la vârsta de 32 de ani, au fost uneori contradictorii și greu de urmărit.
El este acuzat că a făcut parte dintr-o echipă de 10 jihadiști înarmați care au lansat atacul, dar că apoi s-a dezbrăcat de centura cu explozibili și a fugit înapoi în locuința sa din Bruxelles, unde locuiau mulți dintre ceilalți inculpați. Acuzarea a subliniat că vesta sinucigașă nu a funcționat, dar Abdeslam a susținut că, de fapt, el este cel care s-a răzgândit în ultimul moment.
La începutul audierilor, el a fost bătăios și și-a declarat susținerea pentru Statul Islamic. A sfârșit prin a-și cere scuze și prin a cere clemență.
Abdeslam a declarat în fața instanței că a fost implicat în atac în ultimul moment. El a spus că a „renunțat” la misiunea sinucigașă, ce presupunea detonarea vestei cu explozibili într-un bar din nordul Parisului, chiar în momentul în care fratele său și ceilalalți teroriști se pregăteau să își declanșeze atacurile.
„Am intrat în cafenea, mi-am comandat o băutură, m-am uitat la oamenii din jurul meu și mi-am spus «nu, nu am de gând să o fac»”, a declarat Abdeslam în fața instanței. „M-am răzgândit din omenie, nu de frică”, a insistat el, susținând că a dezactivat centura sinucigașă despre care anchetatorii au spus că era, de fapt, defectă.
În pledoariile lor finale, procurorii au condamnat declarațiile lui Abdeslam, pe care le-au descris drept o manevră cinică de a încuraja clemența judecătorului.
Procurorii au cerut o pedeapsă pe viață pentru suspect, cea mai severă pedeapsă prevăzută de legislația franceză, cu o mică șansă de eliberare condiționată după 30 de ani. Aceasta a fost pronunțată doar de patru ori din 1994 și până în prezent.
Dintre cei 20 de bărbați judecați, șase, inclusiv cinci înalți responsabili ai grupării militante Stat Islamic, sunt judecați în absență, deoarece au murit în timpul atacului.
Printre ceilalți acuzați se numără Mohamed Abrini, care a recunoscut implicarea în atacurile de la Paris, dar a negat că a condus operațiunea, și Mohamed Amri, care a recunoscut că l-a dus pe Salah Abdeslam cu mașina la Paris, din Belgia, dar a negat orice legătură cu terorismul.
Hamza Attou este acuzat că l-a condus pe suspectul principal din Paris spre Belgia, dar a negat, de asemenea, o legătură cu terorismul. Iar un alt suspect, Yassine Atar, este acuzat că deținea cheile unei case unde se puteau adăposti atacatorii. Și el a insistat că este nevinovat.
Multe întrebări au rămas fără răspuns.
Când procesul a intrat, în sfârșit, în miezul problemei, trei dintre acuzați – Osama Krayem, Sofien Ayari și Mohamed Bakkali – au încetat brusc să mai răspundă la întrebări, scrie France 24.
Tăcerea lor a spulberat speranțele privind clarificarea „rolului logistic cheie” atribuit lui Bakkali în planificarea atacurilor de la Paris și a presupusului complot de a ataca aeroportul Schiphol din Amsterdam în aceeași zi.
Cu doar câteva ore înainte de atacurile de la Paris, Krayem și Ayari au făcut o vizită scurtă la Amsterdam, potrivit anchetatorilor, care au găsit, de asemenea, un fișier intitulat „13 noiembrie” cu un subfolder „Schiphol Group”, într-un laptop aruncat într-o pubelă din Bruxelles.
Acest lucru era cunoscut înainte de proces, care a oferit puține alte piste însă. Procesul nu a clarificat nici de ce mașina pe care Abdeslam a folosit-o pentru a-i lăsa pe atentatorii de la Stade de France, pe 13 noiembrie, a fost văzută cu doar câteva ore înainte pe aeroportul Charles-de-Gaulle din Paris.
Toți acuzații au rămas tăcuți atunci când au fost întrebați cu privire la posibilitatea ca ambele aeroporturi să se fi aflat pe lista de ținte.