Comentează- O decizie CEDO a permis redeschiderea procesului, iar luni, 6 iulie 2020, Curtea de Apel Alba Iulia l-a condamnat pe agresor pentru viol, reducându-i însă pedeapsa inițială, de la cinci ani de închisoare, la trei ani de închisoare. Judecătorii au decis că e suficient că bărbatul a executat deja 2 ani şi 4 luni de închisoare.
12 ani! Atât a durat drumul unei fetiţe violate prin tribunalele din România. 12 ani de procese în care avocaţii ei au fost nevoiţi să demonstreze că o elevă de clasa a IV-a este incapabilă să consimtă actul sexual cu un bărbat de 52 de ani.
Calvarul Ioanei* a început în vara lui 2008, când ea avea doar 11 ani. Locuia într-un sat aflat în apropiere de Deva, iar în vacanţă mergea aproape zilnic la vecinii de peste drum, ca să se joace cu fetiţele de acolo.
În acea vară, într-un grajd gol din curtea vecinilor s-a mutat Jurj Viorel, 52 de ani, o rudă găzduită de ei din milă.
Jurj a spus că fetiţa l-a provocat, pentru că “era mereu îmbrăcată sumar”
Într-o zi, pe când Ioana se juca cu prietenele ei, Jurj a luat-o cu forța şi a dus-o într-un hambar, unde a violat-o.
În timpul agresiunii sexuale, bărbatul i-a astupat gura fetiţei cu mâna, pentru ca ea să nu poată țipa. Apoi, a amenințat-o că o omoară cu bătaia, dacă spune cuiva ce i s-a întâmplat.
Fetiţa nu s-a plâns nimănui, îi era ruşine şi frică, mai ales că văzuse că Jurj, după ce se îmbată, devine violent. Nedenunţat, abuzul a continuat.
Mai mult, Jurj i-a instigat la viol şi pe alţi cinci băieţi din sat, toţi minori. Jurj i-a învăţat cum să terorizeze victima, iar un băiat a amenințat-o odată cu un cuțit pe fetiţă.
Ioana a fost abuzată sexual timp de şapte luni. În martie 2009, mama a observat că ea nu mai foloseşte absorbante intime și a început să-i pună întrebări. Atunci a aflat prin ce trece copila care, în urma agresiunii sexuale, rămasese însărcinată.
În aceeaşi zi, părinții Ioanei au depus o plângere la postul de poliţie din comună şi s-a început urmărirea penală față de Jurj Viorel și de patru dintre adolescenți.
În timpul cercetărilor, Jurj Viorel a declarat că reclamanta l-a provocat să facă sex cu ea deoarece era mereu îmbrăcată sumar. Acesta a mai declarat că reclamanta este cea care a venit la el și i-a spus prima dată să facă sex, în august sau septembrie 2008.
Hotărârea CEDO din 15 martie 2016 în Cauza M.G.C. împotriva României:
Pentru că pe corpul victimei nu au fost găsite urme de violenţă, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara au decis că Ioana nu a fost victima unui viol, ci a consimţit actul sexual.
Jurj este singurul pe care procurorii l-au trimis în judecată, acuzându-l de act sexual cu un minor. Unul dintre agresori nu împlinise 14 ani şi nu putea răspunde penal, iar ceilalţi patru adolescenţi au fost amendaţi cu câte 250, 200 sau 100 de lei.
Judecătorul o acuză pe victimă că a continuat să meargă în acea curte
Procurorii n-au adăugat pe lista probelor şi raportul expertizei medico-legale psihiatrice, în care se preciza că feţita suferă de stres posttraumatic.
“Minora vorbește rușinată despre cele întâmplate. Aceasta are amintiri vii legate de evenimente. (…) Declară că nu a spus nimănui mai repede despre incidente deoarece se temea pentru siguranța ei și a membrilor familiei ei. (…) Minora avea dificultăți la anticiparea consecințelor acțiunilor ei și insuficient discernământ, ca urmare a vârstei ei”.
Raportul expertizei medico-legale psihiatrice a SML Hunedoara:
Iar Judecătoria Deva a decis că fetiţa de 11 ani a făcut sex de bunăvoie cu bărbatul care putea să-i fie bunic.
“Este relevantă şi atitudinea părţii civile după primul act sexual cu inculpatul care, în loc să evite întâlnirile cu acesta, a mers în continuare să se joace cu fetele din curtea vecină, unde ştia că va veni şi inculpatul”, a considerat instanța în sentinţa penală nr. 487/2010 a Judecătoriei Deva.
Aceeaşi judecătoare a admis însă că fetiţa “a fost supusă la o traumă psihică, ca urmare a faptelor inculpatului” şi că “pot apărea repercusiuni pe parcursul dezvoltării şi maturizării sale”.
Jurj a fost condamnat la 3 ani de închisoare. Părinţii victimei au făcut apel, cerând ca el să fie judecat pentru viol.
Curtea de Apel Alba Iulia: Lipsa discernământului poate fi invocată doar de infractori
Tribunalul Hunedoara i-a dat dreptate Ioanei, dar Jurj Viorel, condamnat pentru viol, a primit doar 4 ani de închisoare.
Şi Jurj, dar şi familia victimei au atacat decizia. Iar Curtea de Apel Alba Iulia a hotărât, din nou, că nu a fost viol, deşi fetiţa avea doar 11 ani.
Starea de neputinţă a victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa trebuie stabilită în concret, de la caz la caz, existând posibilitatea ca o persoană sub 15 ani să se găsească într-o asemenea stare, după cum este la fel de posibil ca victima – chiar dacă nu a împlinit vârsta de 12 ani – să aibă aptitudinea de a se apăra şi de a-şi exprima voinţa.
Decizia Penală nr. 70/2011 a Curţii de Apel Alba Iulia:
Jurj a rămas cu pedeapsa iniţială, de 3 ani de închisoare, din care a executat 2 ani şi patru luni.
La 30 iulie 2013, el a fost liberat condiţionat de Judecătoria Deva, pentru că în penitenciar “a avut o comportare foarte bună, fiind disciplinat și stăruitor în muncă şi dând, prin aceasta, dovezi temeinice de îndreptare”, se precizează în motivarea deciziei.
CEDO i-a dat dreptate victimei
În 2011, familia victimei s-a adresat CEDO, care a decis că justiţia din România are o mare problemă, atât timp cât instanțele nu pot face diferenţa între viol şi act sexual cu un minor.
Alături de situații similare, cauza acestei fetiţe, “M.G.C. împotriva României”, a pus ţara noastră sub monitorizarea Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, la capitolul “protecţia contra relelor tratamente”.
“România nu are capacitatea de a dezvolta o practică judiciară stabilă şi coerentă asupra noţiunii de consimţământ, pentru a diferenţia clar cazurile de viol de cazurile cu raporturi sexuale consimţite cu un minor”.
Comitetul Miniştrilor, Serviciul de executare a hotărârilor CEDO:
În martie 2016, CEDO a decis că, în cazul Ioanei, statul român a încălcat art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care interzice tratamentele inumane ori degradante, dar şi art. 8, care prevede dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.
În februarie a primit 5 ani de închisoare, în iulie a primit, definitiv, 3 ani
În baza deciziei CEDO, procesul a fost repus pe rol în 2017, iar în luna februarie a acestui an, Jurj Viorel a fost condamnat pentru viol, la 5 ani de închisoare. Din durata pedepsei urma “să fie scăzută perioada executată de la data de 6.04.2011 până la data de 30.07.2013”, a decis Judecătoria Deva.
Cu alte cuvinte, Jurj ar fi trebuit să mai stea în închisoare 2 ani şi 8 luni. Instanţa l-a obligat să-i plătească victimei 50.000 de lei – daune morale. Bărbatul a atacat decizia, iar dosarul a ajuns din nou la Curtea de Apel Alba Iulia.
Luni, 6 iulie, judecătorii i-au redus lui Jurj pedeapsa la 3 ani închisoare
Au decis că vechiul Cod Penal este o lege penală mai favorabilă inculpatului şi au reţinut, ca circumstanţe atenuante pentru reducerea pedepsei, “conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii” şi “atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului”.
Curtea de Apel Alba Iulia a mai decis “că inculpatul Jurj Viorel a executat pedeapsa de 3 ani închisoare”, ceea ce înseamnă că el nu mai trebuie să se întoarcă în spatele gratiilor. Decizia este definitivă.
Pedepse mai mari, dar vârsta consimţământului sexual rămâne incertă
Ioana are azi 23 de ani. Mai bine de un deceniu ea s-a luptat în instanţă, alături de părinţii şi de avocaţii ei, pentru a dovedi că a fost o victimă.
Cazul ei a atras atenţia asupra tuturor dosarelor cu victime minore în care agresorii sexuali sunt trataţi cu indulgenţă de către justiţia din România.
Marţea trecută, Parlamentul a decis modificarea Codului Penal şi creşterea pedepselor pentru prădătorii sexuali de copii. Adulţii care comit act sexual cu un minor ce nu a împlinit 14 ani pot face între 5 și 12 ani de închisoare. Iar violul se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani.
Nici acum, Codul Penal român nu prevede explicit vârsta la care un minor are discernământul necesar pentru a consimţi un act sexual.
*Nu am dezvăluit identitatea victimei.