Câștigul salarial mediu net lunar va fi, anul viitor, la nivel național, de 1.950 lei, cu peste 100 de lei mai mare faţă de 2015. Iar peste 2 ani va ajunge la aproape 2.200 de lei, conform prognozelor oficiale. Şi numărul angajaţilor va creşte, speră autorităţile. Dacă anul trecut 4,6 milioane de români erau angajaţi, anul acesta numărul lor ar putea ajunge la aproape 4,8 milioane.
Zona București-Ilfov rămâne în topul regiunilor cu cel mai mare salariu mediu net. Astfel, acesta ar putea fi de 2.760 lei în 2016, cu 185 de lei mai mare ca în 2015. Un loc de muncă în București va rămâne visul multor români, mai ales că cei de la CNP se aşteaptă la o majorare de 509 lei până în 2018, când salariul mediu net va depăși 3.000 de lei. Nu-i de mirare dacă ne gândim că în Capitală își au sediul majoritatea companiilor multinaționale. Inclusiv băncile, unul dintre domeniile cu cele mai mari salarii.
În plus vor continua angajările, pentru că oraşul se dezvoltă continuu şi va trage în sus şi zona Ilfovului. Şomajul în zonă va ajunge la doar 1,5%. La polul opus, cele mai mici feluri vor fi în județul Harghita, de 1.317 lei, conform prognozelor. Nordul Moldovei va rămâne în continuare cea mai săracă regiune a ţării, chiar dacă şi aici vor creşte salariile. Procentul e 17% până în 2018 – un ritm insuficient pentru a recupera din decalajul faţă de restul ţării, care se va dezvolta mult mai repede.
Vasluiul va rămâne judeţul cu cel mai mare şomaj din ţară, aproape 10%, fiind urmat de Telorman şi Galaţi. Specialiştii leagă aceste evoluţii şi de infrastructură. Atâta vreme cât zonele sărace nu vor fi legate de Capitală şi de graniţe prin autostrăzi şi căi ferate de mare viteză, e aproape imposibil să atragă investitori.
Ca o paranteză, salariul minim brut pe economie va fi majorat și el la 1.250 lei de la 1 mai, pentru un program complet de lucru de 169,333 de ore în medie pe lună în 2016, reprezentând 7,382 de lei pe oră. Concret, salariatul va câștiga cu 135 de lei mai mult decât în prezent. Salariul net va fi de 912 lei.
Creșterea implică, însă, și contribuții mai mari plătite atât de angajatori, cât și de către angajați. În plus, cresc și amenzile rutiere, având în vedere că punctul de amendă reprezintă 10% din salariul minim.