“Acum este momentul să vă cumpăraţi o casă, pentru că mai ieftine n-o să mai găsiţi!. O spun la unison, de vreo trei ani încoace, şi dezvoltatorii, şi bancherii.
Potenţialii clienţi nu se lasă însă ademeniţi, nici de preţurile înjumătăţite ale locuinţelor scoase la vânzare, nici de ofertele de credite ipotecare în lei, care au ajuns să concureze cu împrumuturile din programul “Prima Casă”.
Nu e înghesuială nici măcar la apartamentele contractate de români prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), care oricum sunt mai ieftine cu vreo 20% decât cele ale dezvoltatorilor independenţi.
Potrivit datelor oficiale, anul trecut, chiriaşii au cumpărat doar 515 apartamente ANL, deşi statul le garanta prin “Prima Casă”. De menţionat că sunt aproape 12.000 care se pot vinde, din cele peste 30.000 construite până în prezent.
În schimb, siteurile de profil sunt pline de anunţuri de genul: “Schimb teren cu apartament sau maşină”.
Majoritatea celor care vor să cumpere o locuinţă în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară sunt dispuşi să plătească până la 40.000 de euro, dar cea mai mare parte a ofertei se situează între 60.000 şi 80.000 de euro.
«A doua casă» poate fi mai mare şi mai scumpă
Când vine vorba de o astfel de investiţie, românii îşi pun toate speranţele în “Prima Casă” – din 2009 şi până anul trecut, 90% din tranzacţiile de locuinţe s-au făcut prin intermediul acestui program.
Ca să încurajeze tranzacţiile imobiliare, Guvernul a extins “Prima Casă” şi pentru a doua locuinţă, astfel încât să le permită românilor să îşi ia credite garantate de stat pentru a se muta într-o locuinţă mai mare.
Cu unele condiţii însă: să vândă prima casă cumpărată prin acest program şi să achite creditul iniţial sau să îl refinanţeze prin noul împrumut. Noua casă trebuie, deci, să fie mai mare, dar şi mai scumpă.
Plafonul total alocat de stat în acest an pentru programul guvernamental este de 2,5 miliarde de lei. Una peste alta, în toată ţara sunt aproape 20.000 de locuinţe pe alese. Multe dintre ele nici măcar pentru închiriere nu sunt căutate, din acelaşi motiv: lumea nu are bani pentru pretenţii exagerate.

UNDE ŞI CÂT

  • Numărul tranzacţiilor imobiliare din România a scăzut anul trecut, faţă de 2013. Pe primul loc la acest capitol sunt locuitorii Capitalei.
  • Numărul total de operaţiuni înregistrate în 2014 a fost de 824.951, cu 38 mai puţine decât în anul anterior.
  • Bucureştenii au cumpărat cele mai multe case ori terenuri – 67.500 la număr. Fruntaşe la tranzacţii imobiliare sunt şi Ilfov – 50.841, şi Timiş – 41.006.
  • La polul opus sunt judeţele Covasna – 7.792, Teleorman – 7.335 şi Bistriţa-Năsăud – 7.136. Sursa: Agenţia Naţională de Cadastru

Peste 2.000 de credite lunar

În cinci ani, 130.000 de români şi-au cumpărat o casă cu un credit garantat de stat. Volumul şi numărul creditelor acordate de bănci prin “Prima Casă” în perioada 2009-2014:

* în intervalul iulie-decembrie
** până la jumătatea lunii decembrie
Sursa: FNGCIMM

Urmărește-ne pe Google News