Deși tehnic vorbind virusurile nu sunt în viață – au nevoie de un organism-gazdă, altfel nu se pot reproduce singure – și ele sunt supuse presiunilor evoluționiste ale selecției naturale. 

Sistemul imunitar folosește tot felul de tactici pentru a se lupta cu patogenii. Misiunea virusului este să se ascundă de sistemul imunitar, să creeze cât mai multe copii ale materialului genetic, și să se răspândească în alte gazde.

Anumite caracteristici care permit virusurilor să infecteze gazdele mai bine tind să se propage generațiilor viitoare. Asemănător, caracteristici care fac infecția mai puțin eficientă tind să se piardă de la generație la generație. 

Virusurile gripale mutează constant, motiv pentru care avem nevoie de un vaccin nou în fiecare an

Hai să ne gândim că un virus cumva a mutat și acum devine extrem de mortal pentru gazda umană, ucigând-o la cateva ore de la infecție. Deși este un scenariu înfricoșător, astfel de virusuri nu au cum să reziste în populație. Dacă își omoară gazda așa repede, mutația nu o să apuce să se răspândească la alți oameni, iar pentru că virusurile nu se pot replica singure, o să fie eradicate.

Virusurile de tip ARN (spre deosebire de cele ADN), cum sunt cele care cauzează gripa, SIDA, dar și COVID-19, în general suferă mutații foarte repede datorită erorilor frecvente care au loc când își copiază materialul genetic (care poate avea loc de milioane de ori într-o singură celulă gazdă), iar aceste mutații pot avea consecințe deosebite pentru sănătatea umană. 

De exemplu, precedenta pandemie din 2009 a fost cauzată de virusul influenza A H1n1 – virusul pentru ‘gripa porcină. Virusul a mutat, iar anticorpii care au fost activați de tulpine precedente nu au mai recunoscut noua formă H1n1, așa că gazda se îmbolnăvește. Asta explică de ce trebuie să ne facem un alt vaccin pentru fiecare sezon nou gripal. 

Unii cercetători sunt îngrijorați că și noul coronavirus ar putea deveni sezonier, iar atunci am avea nevoie de un vaccin nou pentru el în fiecare an. 

Din fericire, virusul SARS-CoV-2 responsabil pentru COVID-19 pare să aibă un mecanism pentru ”erori de citire” care reduce semnificativ rata mutației.

Peste tot pe unde s-au uitat în lume, de la Wuhan, China până la New York, cercetătorii au văzut că SARS-CoV-2 este cam fel. Nu este nicio dovadă că diversele tulpini de SARS-CoV-2 circulând prin lume sunt una mai mortală decât cealaltă. 

Rata de mortalitate dramatică din Italia pare să fie cauzată mai degrabă de potrivirea nefericită a circumstanțelor. 1 din 4 Italieni au peste 65 de ani, spitalele sunt supraaglomerate și nu sunt destule de ventilatoare și materiale sanitate. 

Situația deosebită din Italia sau Spania nu este cauzată de vreo diferență mortală între tulpinile patogenului, spun oamenii de știință.

Cercetători ca Peter Thielen, un genetician molecular la Universitatea Johns Hopkins, au studiat peste 1.000 de mostre ale noului coronavirus colectate de peste tot prin lume. 

Ei au văzut că sunt doar până la 10 diferențe genetice între tulpinile care au infectat oameni în Statele Unite și virusul original care s-a răspândit din Wuhan. 

“Acestea reprezintă un număr foarte mic de mutații pentru un virus care a trecut prin atâtea gazde,” a spus Thielen pentru Washington Post. “În acest moment, rata mutației sugerează că un vaccin pentru SARS-CoV-2 ar fi administrat numai o singură dată și nu ar fi nevoie de un vaccin nou în fiecare an cum facem pentru gripă.”

Un vaccin pentru noul coronavirus ar arăta mai mult precum cel pentru pojar sau varicelă, oferind imunitate toată viața, ceea ce ar fi o veste minunată. 

Lucrurile se pot schimba însă după ce noul coronavirus va fi infectat majoritatea populației de pe glob. E posibil să apară alte tulpini care cauzează un alt fel de răspuns imunitar care, astfel, ar avea nevoie de un alt vaccin. Până atunci, cercetătorii studiază foarte atent evoluția noului coronavirus. 

Peste 30 de vaccinuri candidate sunt momentan în lucru pentru SARS-CoV-2, însă experții avertizează că ar putea să dureze cel puțin 12-18 luni până unul va fi gata

În lipsa acestuia, cea mai bună cale de evita îmbolnăvirea cu COVID-19 este igiena bună și distanțarea socială.  

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Urmărește-ne pe Google News