46 comentarii„Cecile Gauer (n.r. – director general al grupului operativ SG Recover al Comisiei Europene) și Valdis Dombrovskis (n.r – vicepreședinte al Comisiei Europene) le-au dat cu masa în cap”, a explicat mai plastic un lider din coaliție cum s-au derulat negocierile.
„La nivelul Comisiei Europene nu mai există încredere. Nu mai au încredere, s-au promis multe și nu s-au realizat. Au insistat pe lipsa de măsuri din ultimul an. Aceasta este principala problemă a României, lipsa de încredere”, au declarat surse din Guvern pentru Libertatea.
„Nu a decurs bine întâlnirea de la Bruxelles. Măsurile fiscal-bugetare poate vor fi aprobate, dar ele nu sunt suficiente pentru atingerea țintei de deficit”, a precizat un alt oficial guvernamental.
Ministrul de finanțe, Marcel Boloș, s-a aflat, luni și marți, la Bruxelles pentru a-i convinge pe oficialii europeni că România nu se poate încadra în ținta de deficit de 4,4% din PIB, asumată oficial la începutul anului.
Guvernul dorește să renegocieze ținta de deficit, în sensul majorării, pentru a nu fi obligat să ia măsuri dure în zona economică.
De asemenea, misiunea ministrului de finanțe a fost să prezinte măsurile fiscal-bugetare pe care Guvernul Ciolacu intenționează să-și angajeze răspunderea în Parlament pentru a acoperi lipsa de încasări de la buget.
Vizita de la Bruxelles precede întâlnirea pe care premierul Marcel Ciolacu o va avea, vineri, cu oficialii europeni pentru a negocia pachetul austerității și ținta de deficit.
UE vrea o singură cotă de TVA -19%
Ministrul Boloș a declarat pentru Libertatea că i-a propus „șefei PNRR”, Celine Gauer, ca noua țintă de deficit pentru 2023 să fie de 5,5% din PIB.
Libertatea a scris încă din 18 iulie că Marcel Ciolacu i-a transmis șefei PNRR că România nu se poate încadra în ținta de deficit de 4,4%.
Ministrul de finanțe a precizat că măsurile fiscal-bugetare prezentate la Bruxelles nu sunt însă suficiente, iar Comisia Europeană vrea măsuri mai dure.
Comisia Europeană a cerut miniștrilor de finanțe și proiectelor europene ca România să crească TVA peste nivelul de 19% sau să existe o singură cotă de TVA de 19%.
În acest al doilea scenariu s-ar elimina cotele de TVA de 5%, respectiv 9%.
Dacă România ar aplica o singură cotă de TVA de 19%, prețul alimentelor ar crește cu 10 puncte procentuale, susține ministrul de finanțe, deoarece actuala cotă este de 9%.
„Vor să fim mai duri pe microîntreprinderi”
Totodată, în discuțiile de la Bruxelles, potrivit mai multor surse participante la negocieri, Comisia Europeană a cerut majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
De asemenea, pentru a se acoperi gaura de la buget, oficialii europeni au cerut un regim fiscal mai dur pentru IMM-uri, care sunt considerate „paradisuri fiscale”.
„Ne împing de la spate. Spun că măsurile pe care dorește să le ia guvernul nu sunt reforme fiscale, nu consideră că jalonul din PNRR e îndeplinit. Vor măsuri fiscale mai consistente Vor să fim mai duri pe microîntreprinderi, un plafon mai jos. Ei vor un plafon și mai mic de 60.000 de euro, să nu mai ai mai multe IMM-uri. Încă se discută. Comisia încă evaluează dacă ne bagă în procedura de deficit excesiv și dacă ne penalizează”, au declarat surse guvernamentale pentru Libertatea.
Comisia Europeană a avertizat România că nu se va încadra nici anul viitor în ținta de deficit de 3% dacă nu ia măsuri dure în 2023.
Strategia României la negocierile de la Bruxelles
Ministrul de finanțe a primit misiunea de la premierul Ciolacu să explice că problemele economice pe care România le are sunt din cauza războiului din Ucraina. Acesta ar fi trebuit să fie argumentul forte pentru a convinge UE să accepte un deficit bugetar majorat pentru România.
„Ministrul Boloș nu s-a dus cu datele pe care i le-a cerut premierul Ciolacu. A spus despre Ucraina, dar fără să convingă clar Comisia Europeană care este impactul bugetar și de ce trebuie să accepte majorarea deficitului. Boloș nu a folosit argumentele invocate de premier, cele legate de Ucraina. Nu a prezentat date concrete”, au declarat surse politice pentru Libertatea.
Potrivit surselor Libertatea, nici ținta de deficit de 5,5% din PIB nu fusese discutată la nivelul coaliției, ci a fost decizia ministrului de finanțe când a anunțat-o.
Ea nu a fost acceptată, până în acest moment, la nivelul Comisiei Europene.
Sursele citate susțin că ministrul Boloș le-a explicat oficialilor europeni că o eventuală creștere a impozitului pe dividende de la 8% la 10% nu ar avea un impact bugetar semnificativ.
Ministrul de finanțe s-a opus categoric și ideii de a majora TVA pentru alimente de la 9% la 19%. Măsura nu este susținută de PSD și PNL și are șanse minime să fie impusă.
Marcel Ciolacu se întâlnește, vineri, cu Ursula von der Leyen
În privința IMM-urilor, discuțiile nu au ajuns la un rezultat final, iar ele urmează să fie reluate vineri cu ocazia vizitei premierului Ciolacu la Bruxelles.
Discuțiile tehnice, între specialiști, vor fi dublate, vineri, de întâlnirea politică pe care premierul Ciolacu o va avea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Surse guvernamentale susțin că ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu, prezent la discuțiile de luni, le-a explicat reprezentanților Comisiei Europene că ajutorul dat pentru compensarea prețului la energie a reprezentat aproape 1% din PIB și că el nu se va repeta, la acest nivel, în iarna 2023-2024, deoarece prețurile au scăzut.
„Noi avem o responsabilitate față de contribuabilii europeni, nu ne putem abate de la reguli pentru România”, a fost replica reprezentanților Comisiei Europene, potrivit unor surse participante la discuții.
Oficialii europeni nu au fost sensibilizați nici de faptul că reprezentanții Guvernului au argumentat că impunerea unor măsuri impopulare ar duce la creșterea extremei drepte înaintea alegerilor din 2024.
PSD și PNL încă se ceartă pe măsurile fiscal bugetare
Măsurile fiscal-bugetare nu sunt agreate într-o formă finală în PSD și PNL. Lideri din conducerea PNL s-au arătat surprinși că Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au decis ca pachetul de măsuri să fie adoptat prin angajarea răspunderii guvernului.
Printre măsurile discutate și pentru care există consens în coaliție se numără:
- impozit pe venit de 10% pentru veniturile realizate de IT-iști peste venitul de 10.000 de lei
- impunerea plății CASS pentru angajații din industria alimentară, construcții și agricultură
- impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale sau plata impozitului de 16% pe profit
- eliminarea voucherelor de vacanță pentru bugetarii care câștigă peste un anumit plafon
- două praguri de impozitare pentru IMM-uri: de 1% și 3%
- eliminarea cotei de TVA de 5%, cu excepția vânzării de cărți
Întregul pachet de măsuri fiscal-bugetare ar trebui aprobat până la începutul săptămânii viitoare de conducerile PSD și PNL, pe baza negocierilor purtate la Bruxelles de ministrul de finanțe și premierul Marcel Ciolacu. Conducerea PSD are programată o ședință sâmbătă, iar Biroul Politic Național al PNL se va reuni luni.