Puterea unui veto: Viktor Orban reușește să reducă penalizarea financiară din partea UE și aprobă în schimb ajutorul pentru Ucraina

Bruxelles-ul a acceptat luni seară să reducă penalizarea financiară administrată Ungariei, iar în schimb, guvernul de la Budapesta va renunța vetoul care bloca o serie de decizii importante pentru UE, printre care pachetul de ajutor pentru Ucraina și impunerea unui prag minim pentru impozitul pe profit.

Ungaria era pe punctul de a pierde 7,5 miliarde de euro din fondurile UE, din cauza îngrijorării Bruxelles-ului că banii ar putea alimenta corupția din țară. Însă luni, statele UE au convenit să reducă suma suspendată la 6,3 miliarde de euro.

De asemenea, statele membre au aprobat planul de cheltuieli al Ungariei pentru fondurile din PNRR, în valoare de 5,8 miliarde de euro, fonduri de asemenea reținute timp de un an și jumătate, din cauza unor preocupări legate de regresul democratic.

Aceasta este însă o aprobare condiționată, iar Budapesta va primi banii doar dacă va finaliza cele 27 de reforme în domeniul justiției cerute de Bruxelles.

Rezultatul, scrie Politico, reprezintă o victorie pentru premierul ungar Viktor Orbán, care a mizat pe faptul că și-ar putea folosi dreptul de veto pentru a obține fondurile europene suspendate.

În această strategie, el a fost ajutat de doi factori: un sistem UE care necesită unanimitate în cazul multor decizii majore și o dorință intensă a UE de a păstra aparența unității, în contextul războiului de la graniță.

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

Acestea fiind spuse, decizia înseamnă totuși că Ungaria este pe cale să piardă miliarde de euro din fondurile europene, într-un moment în care economia sa se clatină.

În plus, nu există nicio garanție că Budapesta va putea să-și respecte angajamentul de a adopta reformele din justiție necesare pentru a debloca în cele din urmă banii europeni. Primele evaluări ale progreselor în acest sens nu au mers bine.

Acordul oferă UE o gură de oxigen în dosarul ucrainean. Au trecut săptămâni de când Comisia Europeană s-a angajat pentru prima dată să ofere Kievului 18 miliarde de euro, pentru a contribui la acoperirea deficitului bugetar în 2023, iar frustrarea tuturor a crescut din cauza întârzierilor.

În ultimele zile, oficialii s-au străduit să elaboreze un plan alternativ pentru a aduna banii pentru Kiev, fără aprobarea Ungariei – elaborând un proiect ce prevedea ca 26 de țări să ofere garanții individuale în locul unei garanții UE. O astfel de mișcare ar fi expus însă lipsa de unitate.

Acum, soluția cea mai simplă a fost adoptată, iar după ce Parlamentul European își va da marți aprobarea, UE poate începe plățile către Ucraina în ianuarie.

UE va evita, de asemenea, situația neplăcută în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi ratificat acordul fiscal menit să ridice pragul impozitului pe profit. Bruxelles-ul a susținut acest pact, iar peste 130 de țări, inclusiv membre ale UE, l-au semnat până în prezent.

Recomandări

Ce înseamnă moartea liderului Hamas, Yahya Sinwar, pentru Orientul Mijlociu. Netanyahu câștigă politic, dar conflictele în regiune nu se vor încheia | ANALIZĂ

Acordul a fost încheiat luni seară, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE, după luni de negocieri cu Budapesta. Decizia va fi formalizată într-o procedură scrisă care se va încheia miercuri.

Două termene-limită au sporit presiunea și au crescut probabilitatea unui acord. În primul rând, țările UE aveau termen până la 19 decembrie pentru a decide dacă vor îngheța fondurile UE pentru Ungaria, din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

În plus, Budapesta avea nevoie ca o majoritate a țărilor să aprobe PNRR-ul său până la sfârșitul anului, în caz contrar urmând să piardă 70% din fonduri.

Luni seară, planul de redresare a fost aprobat, după ce a primit sprijinul unei majorități calificate a țărilor UE. Olanda, un critic frecvent al regresului democratic al Ungariei, a declarat că se va abține.

În perioada premergătoare deciziei de luni, țări precum Olanda și Suedia au făcut presiuni pentru a suspenda întreaga sumă de 7,5 miliarde de euro, înainte de a ceda și de a susține o penalizare mai mică.

În paralel, Franța și Germania au făcut presiuni pentru a se asigura că fondurile reținute sunt „proporționale” cu progresele înregistrate de Ungaria în lupta împotriva corupției – un efort pe care mulți l-au văzut ca pe o încercare de a facilita acordul la care s-a ajuns în cele din urmă luni.

Urmărește-ne pe Google News