Ca o zână bună, după ce preşedintele Traian Băsescu abia anunţase tăierile din banii bugetarilor şi ai pensionarilor, premierul Emil Boc a ieşit duminică seară în faţa românilor şi le-a adus o grămadă de veşti bune.
Boc continuă să facă promisiuni, deşi de la începutul mandatului nu a reuşit să se ţină de nici una
“Ce dacă nu veţi mai avea bani să vă cumpăraţi o pâine, noi vom face autostrăzi şi locuinţe!”. Acesta a părut a fi mesajul lui către popor. Atât de gogonate au sunat declaraţiile premierului, încât îţi venea să spui… “Vezi că-ţi creşte nasul, domnu Boc!”.
Plata datoriilor statului către firme, construcţia de drumuri şi de locuinţe ANL, continuarea programelor “Prima casă”, “Rabla”, garantarea creditelor firmelor sunt cheltuieli pe care Guvernul le va face în acest an din banii obţinuţi prin reducerea fondurilor de salarii cu un sfert şi a pensiilor cu 15%, a susţinut, duminică, premierul Emil Boc. Astfel, prim-ministrul a spus că se vor face peste 4.000 de locuinţe ANL, se vor termina lucrările la autostrăzile Transilvania, Arad – Timişoara, Cernavodă – Constanţa, inclusiv centura ocolitoare a municipiului Constanţa, şi Bucureşti- Ploieşti.
Autostrăzi puse pe hârtie
“De asemenea, în anul 2010, Guvernul va termina 400 km de drumuri naţionale şi 20 km din centura Bucureşti Nord”, a mai enumerat Boc. Nu este prima dată când actualul Guvern face promisiuni pe care nu are cum să le onoreze. De exemplu, anul trecut, la numirea noului Executiv, a anunţat că are 10 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură, bani care n-au existat. Pe lista promisiunilor lui Boc se mai află 100.000 de apartamente noi construite în următorii trei ani, deşi în 2009 abia au fost terminate lucrările pentru 3.455 de locuinţe. Tot anul trecut, Ministerul Transporturilor se “lăuda” că a reuşit să finalizeze abia 423 km de drumuri naţionale.
Prim-ministrul speră că părinţii lui vor fi înţelegători
Emil Boc a spus duminică seara că părinţii săi trebuie să înţeleagă că reducerea pensiilor “e răul cel mai mic” pe care a ales să-l facă. “Părinţii mei vor trebui să înţeleagă, la fel ca toţi pensionarii din această ţară, că, dacă nu vom face acest lucru, vom ajunge într-o situaţie să nu mai putem plăti deloc pensii în România” a declarat Boc.
Tichetele de masă vor fi impozitate
Noi măsuri de austeritate apar în acordul semnat de România cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială
♦ pensionările anticipate vor fi blocate de la 1 iunie;
♦ tichetele de masă şi salariile compensatorii vor fi impozitate; l al 13-lea salariu nu va mai fi acordat.
♦ plăţile compensatorii vor fi impozitate;
♦ va fi eliminată scutirea de la impozitul pe venit a angajaţilor din IT.
♦ vor fi închise 150 de spitale din lipsă de bani.
Ponta vrea mitinguri
Liderul PSD, Victor Ponta (foto), a anunţat, ieri, că social-democraţii nu vor da curs invitaţiei şefului statului pentru întâlnirea de azi de la Parlament, la care mai sunt aşteptaţi, în afară de liderii partidelor, şi reprezentanţii sindicatelor. Ponta a mai adăugat că mişcările de stradă sunt “singura soluţie” ca Executivul să facă ceva bun pentru români.
Antonescu critică FMI
Preşedintele PNL, Crin Antonescu (foto), a declarat, ieri, că FMI şi CE s-au aliniat la “cârma” lui Băsescu, susţinând Guvernul Boc, chiar dacă acesta s-a dovedit incapabil să gestioneze criza. Liderul PNL consideră că dreptul României de a se autoguverna este limitat de “condiţiile înrobitoare” presupuse de împrumutul contractat de la instituţiile financiare internaţionale.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti: 250.000 de bugetari ar trebui concediaţi
La capătul a două săptămâni de negocieri cu autorităţile române, misiunea de evaluare de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială a prezentat rezultatele aprecierii României. “Situaţia economică a României a fost afectată mai grav decât ne aşteptam”, a spus Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, care a precizat că România va primi următoarea tranşă din împrumut, de aproape 900 de milioane de euro, doar după ce Guvernul va pune în aplicare măsurile de austeritate. El a subliniat faptul că aceste decizii nu au fost impuse Guvernului, care a hotărât singur care este calea spre redresare. Mai mult, Franks a spus că numărul angajaţilor din sectorul bugetar ar trebui să scadă în următorii doi ani cu 250.000 de salariaţi.