ComenteazăFarfuriile din faianţă şi paharele de cristal au devenit, în zilele noastre, un lux sau un moft: plasticul nemuritor (nu se sparge, nu se ciobeşte) tinde să acapareze bucătăriile. Foate rău! – spun cercetătorii. Şi argumentează…
– Vesela din plastic produce intoxicaţii: casoletele, castronaşele, platourile etc. din plastic pot conţine bisfenol-A, o substanţă toxică ce provoacă, în timp, afecţiuni cardiace, hepatice, diabet… Toxina ajunge în organism când încălzim mâncarea în astfel de vase, în cuptorul cu microunde, sau când râcâim suprafaţa veselei şi nu o spălăm foarte bine, înainte de a o pune din nou la masă.
– Ustensilele şi folia din aluminiu afectează sistemul nervos: peştele pregătit la cuptor, împachetat în folie din aluminiu, trece drept un deliciu. Dar cercetătorii ne atrag atenţia că, la temperaturile înalte din cuptor, ionii de aluminiu pătrund în alimente. Or, aluminiul este un metal cu un grad foarte mare de toxicitate, care afectează sistemul nervos, provocând encefalopatie, Parkinson, Alzheimer, îmbătrânire precoce. Nu e destul că aerul poluat pe care îl respirăm conţine cantităţi mai mari de aluminiu decât poate “procesa” organismul nostru, fără a suferi avarii? Mai trebuie să mărim doza, mâncând din veselă şi cu tacâmuri din aluminiu, din caserole tapate cu aluminiu, din conserve, bând bere şi sucuri din cutii de aluminiu? Toate acestea există şi în ambalaje inofensive, din carton sau sticlă. Mâncarea gătită în vase din ceramică este cel puţin la fel de gustoasă. Iar hârtia de copt înlocuieşte cu succes folia din aluminiu.
S.O.S. – mobilierul nou şi zugrăveala!
– Mobila lăcuită şi covoarele sintetice conţin mari cantităţi de formaldehidă – gazul care degajă inconfundabilul miros de “mobilă nouă”. Plăcut, dar toxic! Formaldehida irită şi ochii, şi căile respiratorii superioare, produce alergii, probleme digestive, afecţiuni ale pielii, astm. Inhalată în exces, provoacă tumori cancerigene (în zona ochilor, a gurii, a nasului).
– Această toxină se regăseşte din belşug şi în compoziţia adezivilor pentru tapet, a spumelor izolatoare, a vopselelor, a lacurilor, în materialele pentru zugrăvit. Cum te fereşti de ea? Ţinând câteva zile mobila nouă (sau cea veche, recent lăcuită) într‑o cameră nelocuită şi bine aerisită. Şi aşteptând câteva zile înainte de a te muta în apartamentul proaspăt zugrăvit.
Buretele şi prosopul: colecţii de bacterii
– Îmbibat mai tot timpul cu detergent, buretele poate trece drept simbol absolut al igienei. În realitate, pe măsură ce îşi face datoria, curăţând vasele, se îmbibă cu bacterii foarte rezistente. Nu ai cum să te păzeşti de ele altfel decât schimbând buretele săptămânal.
– Şi prosoapele (cele de bucătărie, mai ales) devin veritabile colectoare de microbi şi mucegai, aşa că trebuie spălate la peste 60°C – temperatura care distruge cea mai mare parte a microbilor – şi înlocuite cât mai des.