Via Transilvanica, descrisă de călătorii care au străbătut integral traseul de 1.400 de kilometri: „Vei afla poate că ești mai puternic decât credeai”

Traseul a fost inclus de revista Time între primele 100 de destinații extraordinare din lume care merită să fie vizitate în 2024. Proiectul românesc apare pe aceeași listă cu locuri celebre din toată lumea precum Cortina dAmpezzo din Italia, La Maison Rabelais din Franța sau Angama Amboseli, și Kimana Sanctuary din Kenya. 

Descriere elogioasă în revista Time

Inaugurată în urmă cu 2 ani, Via Transilvanica a devenit un simbol al Transilvaniei și al României. „Supranumit «drumul care unește» pentru concentrarea sa asupra comunității, proiectul aduce călătorii prin sate tradiționale care trăiesc de pe urma pământului, primind turiști cu rucsacul în spate care se bucură de farmecul sălbatic al Transilvaniei”, astfel este descrisă Via Transilvanica de revista Time. 

Traseul, inspirat de El Camino din Spania, traversează România în diagonală, de la Mănăstirea Putna din Bucovina până la Drobeta-Turnu Severin, pe malul Dunării, și a fost realizat de ONG-ul Tășuleasa Social pentru a revitaliza peste 400 de comunități seculare marginalizate de depopulare și constrângeri economice. 

Recomandări

Cât de important este portofoliul primit de România în Comisia Europeană. Europarlamentar PNL: „E gol, zero competențe”

„Vizitatorii pot rezerva o cameră la un hotel sau la un han sau se pot caza în casele și în casele parohiale ale localnicilor, unde se servesc mese gătite în casă, cu produse din gospodărie. Borne unice din andezit sculptate de artiști marchează fiecare kilometru al traseului, făcând din aceasta una dintre cele mai mari expoziții de sculptură în aer liber din lume. Unele borne se găsesc lângă situri notabile, precum Cetatea Alba Carolina sau sate săsești de basm precum Biertan, unde abundă pensiunile tradiționale”, se mai precizează în descrierea realizată de revista americană.

70 de oameni au mers din Bucovina până la Dunăre

Via Transilvanica traversează șapte regiuni istorice diverse din punct de vedere etnic, 10 județe, iar pe traseul său se află 12 situri din patrimoniul mondial UNESCO. 

Recomandări

Întrecere de gogoși electorale ale candidaților la prezidențiale

Până în prezent, aproape 70 de drumeți, români și străini, au parcurs traseul în întregime, într-o singură drumeție sau din mai multe adunate și au relatat ceea ce au trăit. Parcurgerea integrală a traseului este demonstrată prin ștampilele care se pun pe traseu, în carnetul de drumeț. Acestea sunt în posesia unor persoane din localitățile de pe drum, de obicei funcționari din primării. 

Drumeții trebuie să ajungă la cei care dețin ștampilele pentru a arăta, ulterior, că au trecut prin zona respectivă. Realizatorii traseului s-au străduit să ducă drumeții mai ales pe drumuri vechi, neasfaltate, multe înierbate, prin pășuni, mestecănișuri sau păduri. 

„Fiecare întâlnire a fost o lecție de generozitate”

„Două luni tu cu tine, pe cărări, sate și păduri sunt o experiență greu de descris în cuvinte. O călătorie de genul ăsta este un dar pe care ar trebui să ni-l oferim fiecare dintre noi, măcar odată în viață! Via Transilvanica – călătoria sufletului!”, spune Răzvan Sprivac, care a petrecut 57 de zile pe traseu. 

Recomandări

Cine are 3 miliarde de lei pe mână la Apele Române, instituția responsabilă de lucrările de amenajare contra inundațiilor: un condamnat penal care încasează 20.000 de lei pe lună

Cătălin Răilean a parcurs traseul în 26 de zile, cu bicicleta, în perioada aprilie-mai 2024: „A fost o experiență ce mi-a testat rezistența și m-a conectat mai profund cu frumusețea naturii și cu propria persoană. Fiecare zi a fost o nouă provocare și o nouă bucurie, indiferent dacă pedalam sau mergeam. Cea mai valoroasă parte a acestei călătorii a fost comunitatea minunată pe care am întâlnit-o de-a lungul drumului. Fiecare întâlnire cu localnicii, cu alți călători sau cu voluntarii implicați în proiectul Via Transilvanica a fost o lecție de generozitate, ospitalitate și solidaritate”. 

Tot cu bicicleta a mers și Iordana Leahu, în perioada iulie – august 2024. „Am vrut să văd dacă, la 65 de ani, pot face față acestei provocări, adică de a parcurge pe bicicletă Via Transilvanica dintr-o bucată. Nu știu dacă sunt prima biciclistă care reușește performanța, dar cu siguranță sunt cea mai vârstnică și pot spune că am întinerit cu mulți ani după ce am parcurs acest minunat traseu. 

Chiar dacă am avut o bicicletă electrică, singură fiind, în multe locuri mi-a fost destul de greu, deși nu am avut nicio pană, nici întâlniri cu câini agresivi ori urși. Am întâlnit doar oameni uimitor de buni, dornici să mă ajute, care m-au primit ca pe un membru al familiei. Speranța și bucuria de a-mi vedea visul împlinit au alungat toate supărările, iar greutățile au fost mai ușor de trecut”, a transmis femeia din Iași. 

53 nopți în cort și 16 în pensiuni

Dinu (84 de ani) și Marlene Mititeanu, pasionați de drumeții montane, au parcurs drumul în șase ture, în perioada 2021 – 2023. 

Cei doi au dormit 53 nopți în cort și 16 în pensiuni. 

Dinu Mititeanu este decanul de vârstă al celor care au parcurs integral traseul. Acesta recomandă celor care doresc „să încerce” Via, mai ales celor neobișnuiți cu ture lungi, să parcurgă mai întâi doar 2-3 etape. 

„Ne-am bucurat că mulți știau de Via, mai văzuseră drumeți, chiar și străini. Altora – adulți sau elevi – le vorbeam noi de Via, le arătam T-urile de pe ulița lor, carnetul cu ștampile… Unii încercau să ne «ajute» – trimițându-ne spre următorul sat pe scurtătură și se mirau când Marlene le spunea că noi vrem «pe lungitură», pe unde ne poartă acele semne. Ne trimiteau pe asfalt, unde să avem șanse la «ocazii», chiar au oprit câteva mașini să ne invite și se mirau că-i refuzam politicos”, a scris Dinu pe blogul său, la finalul aventurii.

Acesta mai spune că problema cea mare o va constitui întreținerea traseului, refacerea periodică a marcajelor, care sunt distruse destul de repede de soare. Va fi nevoie de reparat marcajele deteriorate de oameni, de tăiat/rupt crengile care acoperă vizibilitatea semnelor de marcaj, de întreținut izvoarele de pe traseu și de insistat la cei care dețin ștampile să nu le țină „sub lacăt”. 

Alpinist cu experienţă, cu 40 de munți de peste 4.000 de metri altitudine în palmares, Dinu Mititeanu a scris patru cărți despre pasiunea sa: Dor de munte, Chemarea muntelui, Hoinari prin munţi și Iarna în munți.

Ambasadoarea SUA, aventură de trei zile

În a doua parte a lunii august 2024, ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, și soțul ei s-au aventurat recent într-o drumeție de trei zile pe o secțiune din Transilvania rurală. 

Via Transilvanica unește nu doar cele zece județe prin care trece, dar și întreaga diversitate etnică, culturală, istorică sau geografică a Transilvaniei și a întregii țări și, nu în ultimul rând, pe toți cei care parcurg acest traseu, arată creatorii drumului. 

„Viziunea noastră a fost să avem un traseu de lungă distanță de clasă mondială, care leagă regiuni şi comunităţi diverse, care ne permite să descoperim împreună Transilvania şi România având parte de trăiri şi experienţe unice într-un cadru natural şi cultural autentic, variat şi cu care să ne mândrim pentru totdeauna atât local cât şi internaţional”, afirmă cei de la Tășuleasa Social. 

Muncă continuă pentru întreținerea drumului 

Aceștia se ocupă permanent de întreținerea traseului și a bornelor. În acest an, se continuă activitatea de sablare a bornelor, planul fiind ca 450 de astfel de indicatoare să fie restaurate.

„Drumul care unește” traversează 10 județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și e împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana. 

În total, Via Transilvanica parcurge 107 unități administrativ-teritoriale din România și pune în valoare patrimoniul natural și cultural al fiecărei regiuni. 

Ghidul Drumețului este una dintre resursele cele mai importante care stau la dispoziția călătorilor. Conține un capitol introductiv de sfaturi generale, apoi descrierile detaliate ale traseului, împărțit nu doar pe cele șapte ținuturi, dar chiar pe zile, astfel încât, planificarea drumeției să fie intuitivă. 

S-a estimat dificultatea și durata traseului, cu gândul că aproape oricine ar putea să îl parcurgă. Pentru fiecare zi de traseu, ghidul pune la dispoziție harta, profilul cu diferența de nivel, informații legate de infrastructură, inclusiv cazare, informații turistice și o descriere a traseului. Ghidul este disponibil în cinci limbi: română, engleză, germană, maghiară și spaniolă. Există, de asemenea, și un ghid al biciclistului care merge pe Via Transilvanica.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro