Viața fără supermarket: o româncă și un spaniol emigrat în România îi învață pe oameni ce plante sălbatice să culeagă ca să se hrănească: „Pădurea e casa noastră, nu orașul”

Iulia și Quim au intervenit în emisiunea Adriana Nedelea LA FIX, explicând binefacerile reîntoarcerii la natură.

Iulia și Quim adaugă descoperirile științifice la cunoștințele de mii de ani ale bunicilor, ca să-l reînvețe pe omul modern să se descurce și fără supermarket.

Cum recunoști o ciupercă otrăvitoare? De aici a pornit o discuție aprinsă în redacție, în care fiecare am scos din sertarul copilăriei vorbele bunicilor. ”Ciupercile frumoase nu sunt comestibile”, ”ciupercile care nu au miezul alb sunt otrăvitoare” sunt câteva dintre cutumele pe care le-am purtat cu noi și de care Quim Rueda a râs cu poftă: “Ador mitologia!”.

Quim este un spaniol venit în urmă cu opt ani în România. “Ca să am o viață mai bună, ca orice emigrant”, își justifică spaniolul venirea într-un cătun din Apuseni. Așa spun și românii care pleacă în Spania, doar că binele are o definiție diferită la fiecare.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

În Spania, sistemul de trai e atât de tare bazat pe consumism, încât practic ajungi la un moment în care îți dai seama că ai doar bani și nu poți face nimic cu acei bani. Doar încerci să îi cheltuiești compulsiv când ai și tu o zi liberă, încât să simți că ai trăit sau ai făcut ceva.

Quim Rueda

”Eu mă simt mult mai bogat în România cu un venit mult mai mic decât în Spania. Aici am timp de a face ce vreau”, explică într-o română perfectă Quim. Îl complimentez pentru asta.

“Nu cunosc atât de bine limba română pentru că am rămas într-un cătun micuț din Apuseni foarte mulți ani și singurii oameni cu care am avut tangență erau băștinașii din sat, care vorbesc cu foarte multe regionalisme și care au puține resurse lingvistice și asta m-a împiedicat să învăț româna mai bine. Totuși m-a ajutat să cunosc realitatea lor, realitatea rurală din România și să mă adaptez la ecosistemele din România”, este modest spaniolul.

Cum distingi o ciupercă bună de una otrăvitoare?

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Dar să ne întoarcem la ciuperci și cum le alegi pe cele care să nu-ți provoace o intoxicație. “Nu există nicio formă de a determina dacă o ciupercă este comestibilă sau nu decât să cunoaștem exact genul și specia. Nu există un caracter general la toate, nu există niciun fel de truc, nici dacă e fiartă cu frunză de pătrunjel sau ceapă verde și apoi lingurița de argint sau să-i dai întâi câinelui să le mănânce ori să culegi doar ce au mâncat melcii”, explică Quim.

“Un exemplu banal sunt ghebele pe care toată lumea le pune în zacuști. De fapt, e o ciupercă toxică, fără o formă de preparare anume, noi am consuma o cantitate destul de mare de toxine care pot să ne provoace intoxicații nasoale”, completează Iulia Demeter, partenera lui Quim în proiect. S-au cunoscut în urmă cu câțiva ani la un proiect social și și-au descoperit pasiunile comune. Așa au ajuns să creeze IncrEdible, platforma de cursuri despre culesul din flora spontană, despre foraging sau micologie, cu sediul în Colești, Bihor.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

”Sunt foarte multe ciuperci toxice care se consumă în România. De exemplu, zbârciogul gras, care e o ciupercă mortală dacă se consumă crudă și dacă se gătește foarte bine, e o ciupercă ce produce cancere în câțiva ani. Și ne certăm cu oameni care le vând în piețe și argumentează că bunicul le-a mâncat până la 70 de ani și așa mai departe. E o ciupercă foarte periculoasă. Se întâmplă în toată lumea: o ciupercă provenind din ecosistemul meu și era în top 5 în toate magazinele, Tricholoma terreum (ciuperca șoarecelui), s-a aflat de câțiva ani că produce cancer… Ăsta e avantajul analizelor de ADN care se fac de câțiva ani”, completează Quim.

Omul, primul animal din istoria planetei care și-a pierdut capacitatea de a se hrăni

Practic, bunicii noștri testau pe ei ciupercile pe care le găseau și dacă nu se simțeau rău imediat, însemna că era o ciupercă bună. Însă știința a arătat că toxicitatea unei ciuperci sau plante te poate afecta și mai târziu sau îți poate provoca boli.

Asta vor să facă fondatorii IncrEdible: să combine învățăturile bunicilor cu știința. Amândoi au urmat o școală de profil în Spania și au creat aceste cursuri online, care sunt completate și cu ieșiri în păduri cu scopul de a reapropria omul de natură.

“Dacă omul și-ar da seama că, de fapt, planta aia pe care calcă atunci când e în pădure e o salată care poate fi consumată și care ar putea avea un preț ca atare, are un altfel de respect față de ea. Și de aceea am încercat să scoatem niște cursuri prin care se arată că din natură se pot obține foarte multe lucruri de utilitate”, mai spune Quim.

Trebuie să ținem cont că până acum 15 mii de ani, omul trăia exclusiv din ce obținea din natură, suntem primul animal din istoria planetei care ne-am pierdut capacitatea de a ne hrăni

Quim:

Întoarcerea acasă. În adevărata casă

“Pădurea e casa noastră, nu orașele care au fost create în ultimele mii de ani”, le spune Quim elevilor săi. Am devenit dependenți de ce ne pune pe tavă orașul și suntem incapabili de a ne descurca în alt mod decât scoțând bani din buzunar. Societatea modernă ne-a înstrăinat de natură.

Îi provoc pe cei doi pasionați să îmi facă un meniu din ce pot culege acum, în februarie, din natură.

“Acum, de exemplu, e o vreme perfectă pentru a lua tuberculi de trestie și papură comestibili, e momentul pentru Auricularia auricula-judae care este o ciupercă parazită de copaci”, spune Quim. “Ciupercă iubitoare de frig”, completează Iulia. “Pentru că avem specii iubitoare de frig, altele de căldură. Noi suntem obișnuiți foarte mult să mergem doar primăvara și toamna la cules de ciuperci, dar totuși să ținem cont că sunt ciuperci care și acum se dezvoltă”.

Așadar, cei doi propun la prânz un sote de ciupercuțe cu tuberculi de papură. Garnitură? ”Am putea folosi mugurii de copaci ca o salată, putem să adăugăm și ceva din grădină, fiindcă ne-am îndepărtat foarte mult de gusturile și texturile pe care ni le oferă natura în forma nealterată. Pentru că prin cultură am intervenit foarte mult atât în aspect, cât și în structura plantelor. O salată este foarte fragedă, în schimb, dacă am lua echivalentul unei salate din natură, ar avea o dimensiune foarte redusă și ar fi foarte fibroasă. În momentul de față putem să consumăm din flora spontană în jur de 30% ca proporție dintr-o masă. În partea de ciuperci ne e mai familiar și putem extinde cantitatea”, explică Iulia.

Cursanți din toată lumea vor să învețe să se hrănească din natură

Cei doi au cursanți din toată lumea, români plecați în străinătate care vor să se reîntoarcă în pădurile copilăriei, măcar virtual. Români care lucrează în Canada, în Elveția, care muncesc pe vapor au parte acum de niște cursuri flexibile și pot alege când să-și facă temele. Fiindcă în fiecare săptămână li se dă ceva de făcut. De pildă, acum o săptămână au trebuit să fotografieze cinci tipuri de muguri comestibili.

În cadrul cursului învață și locurile indicate de unde să culeagă pentru consum. Din cauza poluării, orașele nu sunt indicate. Dar poze pot să facă.

“Există locuri chiar de la țară unde nu se pot culege sau chiar la munte, zonele miniere sau care au avut combinate industriale în apropiere. Chiar dacă sunt la țară sau dacă activitatea industrială s-a întâmplat acum 50 de ani, tot sunt afectate terenurile respective și nici acolo nu se pot culege”, mai spune Quim. “Sau plantele care se doresc a fi consumate crude, fără termizare sunt zonele de pășunat de unde nu se poate lua nimic pentru că există riscul de îmbolnăvire cu viermele de gălbează”, completează și Iulia.

5 soiuri de ciuperci în magazine, 200 din natură

Fiindcă așa fac mereu, se completează. Quim este și bucătar. Așa că Iulia spune ce se mănâncă și Quim cum. O echipă adevărată. “Încet, încet ne-am gândit la proiectul ăsta ca și la o obligație personală a noastră, pentru că aceste cunoștințe nu trebuie să se piardă”, spune Iulia.

Chiar dacă poate nu ăsta a fost scopul, cursanții IncrEdible pot să facă și economii în bugetul familiei, dacă își completează mesele cu ceea ce culeg. Dacă în comerț găsim cam cinci feluri de ciuperci din flora spontană, Iulia și Quim pot culege din 200 de soiuri diferite și poate mult mai gustoase.

Și asta îi conectează cu pământul și pădurea.  “Acum 15 mii de ani, omul nu avea cămară și mânca în fiecare zi. Trebuie să ne gândim că poate cândva va trebui să ne întoarcem la origini, să începem să consumăm din natură și atunci când o să ne întoarcem, n-o să mai știm să facem asta”, mai spune Quim.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro