La granița Afganistanului cu Uzbekistanul, un tren de marfă se pregătește să intre în „Emiratul Islamic” – noul nume impus de talibani. Drapelul alb și negru al islamiștilor flutură lângă steagul uzbec. Unii comercianți au salutat revenirea grupării la putere. Șoferul unui camion încărcat cu grâu spune pentru BBC că în trecut a fost obligat să dea mită polițiștilor afgani ori de câte ori le trecea punctele de control, corupția endemică fiind o caracteristică a oficialilor afgani. „Acum, nu mai este așa”, spune el. „Aș putea conduce până la Kabul și nu aș plăti niciun ban”.
O sursă din mediul de afaceri povestește că nivelul comerțului a scăzut semnificativ, deoarece importatorii afgani nu sunt în măsură să plătească pentru bunuri noi. Șeful vamal al talibanilor din portul Hairatan, Maulvi Saeed, afirmă că gruparea reduce tarifele vamale pentru a promova comerțul și vrea să încurajeze comercianții bogați să se întoarcă în țară. „Vor crea locuri de muncă pentru oameni și vor fi recompensați în viața de apoi”, spune talibanul.
„Ne readucem cultura înapoi la viață”
La aproximativ o oră de mers cu mașina se află Mazar-i-Sharif, al patrulea oraș ca mărime al țării. La prima vedere, viața pare să continue în mod normal, deși mulți suferă financiar. Moschee Albastră era un loc în care tinerii se îngrămădeau pentru selfieuri și socializare sub regimul sprijinit de occidentali. Acum, talibanii au stabilit intervale orare separate pentru când pot intra femeile și când pot bărbații. Conform modului în care talibanii înțeleg islamul, femeile și bărbații nu pot sta în același loc.
„Influențele occidentale au fost aici în ultimii 20 de ani. Controlul Afganistanului a trecut de la o putere străină la alta în ultimii 40 de ani, ne-am pierdut propriile tradiții și valori. Ne readucem cultura înapoi la viață”, a declarat Haji Hekmat, un influent lider local taliban.
În timp ce interpretarea talibanilor asupra islam ar putea să intre mai puțin în dezacord cu valorile celor din comunitățile rurale, mai conservatoare – în orașele mari din Afganistan, majoritatea manifestă o suspiciune puternică când vine vorba de grupare. Haji Hekmat pune acest lucru pe seama anilor de „propagandă” străină. Dar lista lungă de atacuri sinucigașe și a asasinatelor care au lovit zonele urbane se șterge greu din mintea afganilor.
Puțin mai departe de Moscheea Albastră, numeroase persoane fac fotografii și încearcă să ajungă mai în față să vadă ce se întâmplă. Patru cadavre cu urme de gloanțe sunt expuse în văzul tuturor. Unul dintre ele este însoțit de un bilet scris de mână în care se precizează că bărbații au răpit alte persoane și avertizează toti infractorii că vor avea aceeași soartă.
Rata mare a criminalității este o problemă cu care s-a confruntat mult timp Afganistanul, iar unii locuitori speră că talibanii vor aduce securitate. „Dacă au răpit oameni, (nr. uciderea lor) este un lucru bun. Va fi o lecție pentru alții”, spune un martor.
„Când văd talibani, tremur de frică”
Nu toți afganii se simt însă în siguranță odată cu venirea talibanilor la putere. „De fiecare dată când ies din casă și văd talibanii, tremur de frică”, declara Farzana, o tânără studentă la drept.
Universitățile private, precum cea unde învață Farzana, sunt deschise, dar cele din subordinea guvernului rămân închise pentru moment. Conform noilor reguli impuse de talibani, băieții și fetele care studiază în aceeași sală de clasă trebuie să fie separați de o perdea.
Farzana este îngrijorată de faptul că talibanii nu vor lăsa femeile să lucreze – lucru pe care gruparea l-a negat. Pentru moment, totuși, femeilor din Afganistan li se cere să rămână acasă pentru propria lor siguranță, cu excepția cazului în care sunt profesori sau medici.
Ultima dată când talibanii au fost la putere, au introdus măsuri mult mai restrictive decât au făcut-o până acum, interzicând femeilor să-și părăsească locuințele dacă nu sunt însoțile din bărbați.
Drumul dintre Kabul și Kandahar, ilustrația perfectă a situației din Afganistan
La o lună de la preluarea puterii de către talibani, drumul care leagă Kabul de Kandahar oferă imaginea perfectă a modului în care țara s-a schimbat peste noapte, dar și a eșecurilor care au dus la situația din prezent, remarcă The Economist.
Șoferii virează dintr-o parte în alta a drumului care leagă principalele orașe ale Afganistanului pentru a evita gropile adânci din asfaltul care se descompune. Autostrada de aproape 500 km care leagă capitala Afganistanului, Kabul, de cel de-al doilea oraș al țării, Kandahar, a fost prezentat ca un semn al progresului în campania americană de pacificare a Afganistanului, dar acum a rămas doar o ruină care prezintă ruinele pozițiilor pe care le dețineau în trecut trupele occidentale și craterele lăsate de exploziile bombelor talibanilor.
Când Hamid Karzai, pe atunci președinte, a inaugurat în 2003 primul sector al autostrăzii, a spus că a fost una dintre cele mai bune zile din viața sa. Cu toate acestea, drumul a devenit rapid scena unor atrocități. Luptătorii talibani au blocat traficul, au atacat convoaiele de mașini și au ucis muncitorii guvernamentali. Construcția defectuoasă a făcut ca asfaltul să se destrame, iar corupția a împiedicat să fie reparat corespunzător. De mai bine de un deceniu, cei care își permiteau prețul unui bilet de avion au evitat autostrada.
Luptătorii talibani care atacau înainte autostrada acum stau de gardă. Posturile de securitate construite pentru soldații americani sunt acum fie în plin proces de degradare, fie afișează steagul talibanilor. La fel ca precedentul guvern afgan și statele vestice care l-au susținut, și talibanii consideră autostrada Kabul-Kandahar drept un punct cheie pentru Afganistan.
Pe 10 septembrie, ministerul lucrărilor publice a anunțat că a început „lucrări de reconstrucție extinse” și a angajat două companii să construiască trei poduri și 40 de canalizări. Deși au avantajul securității, după înghețarea finanțării externe pentru Afganistan, talibanii au resurse limitate pentru a reconstrui autostrada și implicit Afganistanul, la finalul a două decenii de război.