După unsprezece ani, în care a muncit și locuit în Bonn, Andreea Jijie e de părere că societatea germană este una conservatoare, unde inovațiile și schimbările se produc uneori prea lent.
„Ceea ce sper să se schimbe este partea de digitalizare. Era un slogan al CDU (creștin-democrații, n.red.), care spunea: «digitalizarea acum și pentru toată lumea». Și mi s-a părut puţin comic, pentru că CDU a fost multă vreme la putere și tot ce ține de digitalizare este la pământ aici, în Germania, hârtii peste hârtii. Asta sper să se schimbe, inclusiv partea de birocrație”.
„Există mult rasism”
Dar nu numai pe partea de inovare și digitalizare speră Andreea să se schimbe lucrurile, ci și în zona relațiilor interumane.
„Germania a încercat în ultimii ani să integreze destul de mulți imigranți. Și părerea mea este că i-a acceptat, dar aceștia nu s-au integrat. Cred că e greu și pentru ei, pentru imigranți, dar este greu și pentru cei care erau deja aici. Încă există foarte mult rasism și frică față de oamenii aceștia, care arată altfel, se comportă altfel și care, unii dintre ei, uneori, creează probleme”. Andreea mărturiseşte că și pentru ea integrarea nu a fost un proces tocmai uşor şi că încă nu s-a încheiat.
„Bonnul este un oraș internațional, sunt mulți expați. Orașul fiind mic, grupul meu de prieteni e alcătuit din oameni din alte țări, trăiesc într-o bulă internațională. E destul de greu să te integrezi aici, limba e foarte grea și dacă nu ești forțat de împrejurări – eu la lucru folosesc limba engleză – e cu atât mai dificil”.
300.000 de locuitori are Bonn-ul, orașul în care s-a născut Ludwig van Beethoven.
O altă problemă cu care Andreea se confruntă în Bonn este faptul că nu reușește să găsească o locuință: „Deși am bani sau am confirmarea băncii că pot să iau creditul, pur și simplu nu există piață de locuințe. Aici se construiește foarte greu și foarte încet pentru că există foarte multe reguli, deci sunt foarte puține oferte imobiliare și cererea este foarte mare. Din această cauză și prețul locuințelor este foarte, foarte mare”.
Accesul la medic reprezintă, de asemenea, o problemă.
„Iar pe partea de asigurări de sănătate, deși Germania pare o țară care este foarte axată pe partea socială, e foarte greu”, constată Andreea. „Eu dacă am o problemă, ca să-mi fac o programare la un medic durează între trei și șase luni, dacă nu mai mult. Există și excepții: dacă ai asigurare privată. Uite, mie asta mi se pare o problemă, pentru că un om normal, ca mine, cu asigurare de stat, care plătește taxe foarte mari (undeva la 40%), nu poate merge la un control medical în mai puțin de șase luni”.
Care sunt însă avantajele vieții în Germania, aflați pe Deutsche Welle.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro