Milionarul a fost invitatul emisiunii „La cină cu Ionela Năstase”, la Digi24, și a făcut dezvăluiri despre cum a ajuns unul dintre jucătorii puternici de pe piața internă din industria restaurantelor. Omul de afaceri a intrat în lumea afacerilor în anii ‘90. În copilărie, adora să joace Monopoly. „Era un joc tras la xerox de către părinți, la un moment nu se mai înțelegea dacă hârtia de un dolar e ceea ce scria, și nu se mai vedea, pe bancnotă. Ținea câteva zile un joc de Monopoly”, a rememorat Dragoș Petrescu.
Primul start up: investiție în ziare cu banii de la bunici
A plecat în armată în comunism, a ieșit în capitalism, așa cum a mărturisit, amuzant. A urât stagiul militar, cât a ținut la finele lui 1989, la tancuri, la Lipova, dar Revoluția l-a „eliberat” mai devreme. De copil a dorit să fie independent, învățat în acest sens de către bunicul, arhitect.
Cum a început să facă primii bani? „Am vândut ziare, aveam comision 10 la sută. Le luam de la Casa Presei Libere, le vindeam în Piața Universității, unde erau manifestații zi de zi. Ce putea face un tânăr înaintea primului an de facultate? Aveam două opțiuni: ori să mă duc să mă distrez cu prietenii, nu voiam fiindcă doream să devin independent, ori să găsesc orice fel de job. Am cumpărat 2.000 de ziare, vreo 200 de dolari, capital de start up la vremea respectivă. Banii i-am luat de la bunici, le-am dat înapoi. Am cheltuit profitul din vânzarea ziarelor în târg la Vitan, blugi Pyramide, ochelari de soare și alte prostii”, a dezvăluit Dragoș Petrescu.
Reguli chiar și pentru ambasadorul Olandei!
Apoi, a trecut la nivelul următor, tarabele. „Am deschis prima tarabă, apoi a doua, a treia. Am folosit principiul copierii, imediat cum am făcut un dolar profit. Am ajuns și chioșcar, McDonalds m-a refuzat doi ani pentru un restaurant în franciză. Dar am deschis o benzinărie Shell în cartierul Fundeni, până atunci”, a continuat milionarul.
Povestea restaurantelor a început dintr-o întâmplare: „Aveam 10 chioșcuri, al 11-lea era un mic magazin la parterul unei case private de la intersecția Ștefan cel Mare cu Dorobanți. Proprietarul, domnul Măciucescu, vedea că nu prea putem să plătim chiria, eu și asociatul meu. Ne-a întrebat dacă vrem să deschidem o șaormărie, o pizzerie, noi eram cu țigări, Cola etc. Am zis să facem un restaurant cum ne-ar plăcea nouă, ca la mama acasă. Așa a apărut «La Mama». Nu existau restaurante cu nișa asta, porție mare, cu preț mic. Aveam două reguli amuzante: nu intri în pantaloni scurți și în trening îmbrăcați în restaurante, a doua puneam doar muzica lui Julio Iglesias, care e pentru toți. A venit ambasadorul Olandei în pantaloni scurți și n-a putut să intre! A trebuit, ulterior, să elimin regula asta”.
Dansează o oră și jumătate pe zi
Dragoș Petrescu a dezvăluit că în copilărie a cochetat cu gândul de a deveni șofer de TIR, avocat și chiar președintele României! Acum, are o pasiune ieșită din comun. „Mă relaxează extraordinar și, zi de zi, dansez o oră și jumătate. Uneori, la frac, uneori, în competiții. Este ceva deosebit. Plus călătoriile, să descopăr locuri noi, experiențe, avem o șansă cu țări prietenoase în jur, Turcia, Serbia, Grecia. Sunt locuri pe care le poți bifa cu prețuri rezonabile. Îmi place să experimentez, oriunde mă duc în lume jumătate este muncă, jumătate distracție. Îmi umplu masa, nevasta mea (n.red. medic stomatolog de profesie) e disperată, două antreuri, trei feluri principale”, a mai spus Dragoș Petrescu.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro