Viața ucrainenilor refugiați, între generozitatea românilor, lege și „legea din umbră” 

De la 1 mai 2023, programul destinat asistenței umanitare pentru refugiații ucraineni în România, intitulat 50/20, a fost anulat și înlocuit cu noul program 2000/600. 

Programul 50/20 se derulase din martie 2022 până în aprilie 2023. În cadrul acestuia, refugiații ucraineni beneficiau de 20 de lei pe zi pentru mâncare și 50 de lei zilnic pentru cazare. Banii erau virați direct proprietarilor locuințelor în care ucrainenii stăteau cu chirie.

Guvernul a promis că va reveni la zi cu plățile, dar nu există informații oficiale disponibile pentru când se va întâmpla. Ultima plată s-a făcut în februarie 2023, pentru luna decembrie 2022.

Prin noul proiect, banii pot ajunge direct la refugiați

În 4 mai, premierului Nicolae Ciucă declara: „Persoanele care au găzduit cetățeni ucraineni refugiați în România vor primi, în cât mai scurt timp, banii cuveniți pentru cazarea și masa celor cărora le-au oferit un cămin”. 

Autoritățile au trecut, de la 1 mai, la un program nou, detaliat în Hotărârea de Guvern 368/2023. Avantajul acestuia, cum a fost el prezentat de către inițiatori, e acela că sumele vor fi virate direct către refugiați.

Recomandări

Alfred Bulai a făcut infarct în arest. El a fost dus de urgență la spital

Atât ucrainenii, cât și românii care au încercat să-i ajute să acceseze programul s-au întâlnit cu numeroase obstacole. Ei, dar și partenerii economici susțin că programul nou nu a fost pregătit în avans, printr-o colaborare a diferitelor instituții ale statului între ele, dar și cu băncile.

Cum e prevăzut să funcționeze programul 2000/600

Pentru ucrainenii care aleg cazarea privată, și nu în centrele de refugiați, există un ajutor de cazare, în primele 4 luni de program:

• 750 de lei/lună (persoană fără familie)
• 2000 de lei/lună (pentru o familie)

La sumele destinate cazării se mai adaugă 600 de lei pe lună de persoană pentru mâncare. Din luna a cincea a programului, suma destinată cazării rămâne neschimbată, dar dispar banii pentru mâncare. 

Ce condiții trebuie să îndeplinească o persoană refugiată din Ucraina pentru a beneficia de program

Potrivit noii legislații, refugiații depun o solicitare în primele 5 zile lucrătoare ale fiecărei luni. 

Pentru a accesa programul în prima lună, refugiații trebuie să aibă Protecție temporară, dar și un cont bancar la o bancă din România. 

În lunile 2-4, adulții apți de muncă trebuie fie să muncească în România, fie să dovedească faptul că își caută loc de muncă, prin înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Copiii lor trebuie să fie înregistrați la o formă de învățământ în România. 

Recomandări

Alexandru Bologa, campion paralimpic la judo, la Paris. Este prima medalie pentru România la Jocurile Paralimpice 2024

Excepție de la aceste reguli se fac pentru: 

• studenții la zi
• persoanele cu dizabilități
• persoane peste 65 de ani
• persoane cu un copil de până la 2 ani (respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilitate)

Din luna a cincea a programului, încadrarea în muncă este obligatorie pentru ca ucrainenii să poată primi sprijinul pentru cazarea în România. 

Ce s-a întâmplat în practică 

Trecerea la noul program a fost bruscă. Asta a însemnat multe cazuri de respingere, criterii variabile la sucursale diferite ale aceleiași bănci, un proces lung și obositor pentru femeile care poartă deja semnele traumei războiului și dezrădăcinării, potrivit relatărilor refugiaților. 

Prima lună este singura în care deschiderea contului bancar e suficientă pentru înscrierea în program. Însă „o lună” a însemnat, de fapt, mult mai puțin. 

Din iunie, atât înscrierea copiilor la școală, cât și a adulților în căutarea unui loc de muncă vor fi condiții obligatorii. 

Angajarea femeilor refugiate e dificilă din perspectiva realității că majoritatea mamelor sunt aici singure, fără soți sau alt sprijin în creșterea copiilor. Cu excepția timpului petrecut de aceștia la grădiniță sau școală, mamele nu au alte ore libere.

Recomandări

Cum va arăta harta deceselor provocate de temperaturile ridicate, în 2050. Mii de români mor în fiecare an ca urmare a efectelor climei

Exemplul Irei 

În urmă cu un an, Ira și copiii ei, refugiați din Ucraina, au ajuns la Botoșani, unde Irina Pascal i-a primit în apartamentul mamei ei, gol la acel moment. Ira a vrut la început să stea doar o lună în România, dar ulterior a decis să rămână pe termen lung și femeile au aplicat împreună la programul 50/20. 

Soțul Irei muncește în Olanda, dar, dacă s-ar muta acolo cu toții, ar da pe chirie toți banii pe care acesta îi câștigă. Așa că momentan războiul i-a despărțit.  

„Ne-au zis că fiecare ucrainean trebuie să vorbească și să scrie românește ca să-și deschidă un cont”

Ca să acceseze programul 2000/600, Ira a încercat să-și deschidă un cont bancar singură în Botoșani și a fost refuzată pe rând de toate băncile. „Raiffeisen i-a cerut contract de muncă, am făcut plângere către ei. La sucursala BT, funcționara mi-a spus senină că ea nu știe nici ucraineană, nici engleză și nu se poate baza pe ce aș traduce eu. De asemenea, a menționat că, pentru a avea un card, Ira ar trebui să aibă rulaj de 2.000 euro pe lună”, povestește Irina, care a început să meargă cu Ira la bănci ca să o ajute. 

La ING Botoșani, Ira a fost trimisă la Suceava, explicația fiind că la Botoșani nu se pot emite carduri. 

„Cel mai șocant și supărător a fost la Banca Transilvania”, mărturisește Ira. „De fiecare dată aveau alte condiții speciale: traducerea documentelor, contract de închiriere. Însă acum ne-au zis că fiecare ucrainean trebuie să vorbească și să scrie românește ca să-și deschidă un cont”. Ira mai spune că multe bănci i-au cerut să aibă contract de muncă.

„Senzația e că nu vor să ne deschidă cont”, spune, dezamăgită, Ira. După mai multe zile de căutări, Ira a reușit să-și facă un cont la BCR, dar între timp a primit și informația din partea Primăriei Botoșani că i-ar accepta și plata cu Revolut, povestește Irina. 

„Ei oricum sunt mai bine ca alte familii. Mulți nu știu cum s-au descurcat”

În primele luni ale programului 50/20, Ira și Irina primiseră la timp sprijinul financiar din partea statului. Însă începând cu sumele pentru ianuarie și până acum, banii nu au mai fost livrați. 

Ira e norocoasă, pentru că încă primește bani de la soțul și tatăl ei, care muncesc în alte țări. Altfel spune nu s-ar descurca. „Ei oricum sunt mai bine decât alte familii. Mulți nu știu cum trăiesc decent”, spune Irina Pascal. 

E un lucru bun noua variantă, pentru că mai de voie, mai de nevoie vor trebui să se integreze. Doar că statul român e de toată bafta. Nu s-a luat o marjă de timp până să se clarifice toate chestiunile și acum are loc o bulibășeală. 

Irina:

Ira vorbește limba engleză și e de fel o persoană proactivă, cum o descrie prietena ei româncă. S-a interesat ce documente sunt necesare, și-a făcut copii după acte, a încercat să respecte tot ce i-a cerut birocrația. „Dar când te izbești de neputința de a crea un afurisit de cont curent…”, spune Irina. 

Ira are o fetiță care merge la grădiniță, unde programul se termină la ora 12. După 12, mama ei trebuie să stea cu ea în fiecare zi, ceea ce îi limitează posibilitățile de angajare. „Sunt tare curioasă cum va gestiona statul aceste cazuri”, se întreabă Irina. „Noi, românii, de bine, de rău, mai avem o bunică, soțul pe tura inversă. Când ești singur, ce faci? În iarnă, fetița a făcut pneumonie și Ira a refuzat internarea ca să poată sta acasă și cu fratele ei, un băiat de 11 ani.”

Uneori, pe Ira o bate gândul să se ducă din nou acasă, la Odesa. Mama ei, care e încă acolo, îi spune mereu nici să nu se gândească să se întoarcă. Început într-o dimineață nefirească de 24 februarie 2022, războiul se anunță lung.

Citește și: Ce spun băncile din România despre conturile deschise refugiaților ucraineni

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro