Maria Rakhmaninova, fostă profesoară la Universitatea Mining din Sankt Petersburg, specialistă în filosofie politică și care ținea și cursuri de estetică și artă, a demisionat recent de la facultate, după ce un student a denunțat-o la decan, pentru că „a vorbit despre politică”. Profesoara a povestit totul într-un articol de opinie publicat recent de The Moscow Times, ziar online de limba engleză și rusă, cu sediul în Amsterdam, Olanda.
Le-a arătat „Guernica” lui Picasso
„Am început apoi cursul despre estetică în artă. Unul dintre slide-urile pe care le-am arătat a fost «Guernica» lui Picasso (tabloul lui Pablo Picasso legat de bombardamentele orașului spaniol Guernica de către germani, în timpul Războiului Civil Spaniol din 1937 – foto principal). Primele patru rânduri de studenți plângeau”, a povestit profesoara.
„Studenții m-au rugat să las timp la sfârșitul orei ca să le răspund la întrebări despre istoria relațiilor ruso-ucrainene”, a mai explicat Maria Rakhmaninova în articolul de opinie din Moscow Times. „Am spus câteva cuvinte despre evenimentele din 2014 (n.r. – anexarea Crimeei și războiul din Donbas)”, dar le-a răspuns și la curiozități despre presupusa teamă a Rusiei de o posibilă agresiune din partea NATO.
Următorul curs cu studenții a fost o săptămână mai târziu. Într-o pauză, a sunat-o decanul Departamentului de Arte și a informat-o că unul dintre studenți „a denunțat-o”. Apoi, i-a spus că „vor lua măsuri” dacă nu renunță „să vorbească despre politică, pentru că universitatea este în afara politicii”.
Ultimul curs
Când a revenit în fața studenților, profesoara a realizat o conexiune cu prelegerea și a făcut o afirmație neașteptată: „Colegi, tocmai ce am vorbit despre conceptul lui Mamardashvili (n.r. – filosof sovietic), «media eforturilor», care spune că nimic în cultură nu e de sine stătător, ci se formează prin efortul oamenilor. Acest lucru se aplică și în cazul tradiției. Noi avem o lungă tradiție, pe care mulți oameni o apreciază astăzi, tradiția Gulagului.”
Apoi, în ciuda uimirii din sală, a continuat: „Aceasta poate fi reprodusă doar prin media eforturilor, adică prin denunțare. Cineva de aici tocmai a sunat la biroul decanului și a demonstrat teoria lui Mamardashvili despre «media eforturilor». Mulțumesc. Să continuăm”, a mai spus profesoara atunci.
Gulagul a fost o rețea de lagăre de „reeducare” prin muncă inițiată de Vladimir Lenin și dezvoltată în vremea lui Iosif Stalin. Acolo ajungeau disidenți politici, intelectuali și persoane considerate incomode puterii, din toate categoriile sociale. În prezent, istoricii estimează că 18 milioane de oameni au ajuns la un moment dat, între 1930 și 1953, în lagărele din toată Uniunea Sovietică.
În acest context, a hotărât să demisioneze, însă, prin lege, era obligată să mai lucreze două săptămâni acolo.
„Uneori spăl podele. Oamenii mă tachinează în legătură cu asta, dar nu mi-a fost niciodată jenă”, a mai scris ea. „Când îmi redactam teza de doctorat, am făcut multă curățenie, pentru că îmi cheltuiam tot salariul ca să pot printa lucrarea”.
Continuarea, pe Școala 9.