Viața unui albanez care locuiește de 4 ani într-un oraș din nordul Moldovei: „Aici pot să las ușa descuiată, nu mi-e teamă că intră cineva!”

Enriko Papa a sosit în urmă cu patru ani în România, la Botoșani, și a crescut odată cu gruparea din nordul Moldovei, una dintre formațiile tari ale Ligii 1. Mijlocașul de 26 de ani a ajuns căpitanul echipei ce-a terminat pe locul 6 în ultima ediție de campionat, iar în prezent, ocupă poziția secundă în clasament, după CFR Cluj, campioana ultimelor patru sezoane.

Enriko este mândru de originile sale albaneze, cu toate că a părăsit Kucove, urbea natală, pentru a crește și a se dezvolta la Atena, în Grecia. La 16 ani, Enriko a trecut printr-un moment cumplit al vieții: decesul mamei. Atunci, a renunțat la fotbal timp de un an. „Am suferit foarte mult atunci. A fost cumplit pentru mine!”, a rememorat mijlocașul.

Dorit de granzii României, CFR Cluj, FCSB și Universitatea Craiovei, Papa a adunat 103 meciuri în tricoul moldovenilor, marcând de 8 ori. Acesta a povestit într-un interviu acordat Libertatea cum se simte în țara noastră, mai ales că vorbește limba română foarte bine și se descurcă mai mult decât lăudabil și în scris.

Recomandări

Carisma în țara lui Guță și Borcea: cazul Marcel

Libertatea: Enriko, ce cuvinte ai alege ca să caracterizezi România?
Enriko Papa: Țara unde te simți ca acasă.

– Cum ai ajuns aici?
– Managerul meu a trimis CV-ul la echipă, iar antrenorul Costel Enache și directorul sportiv Marius Croitoru m-au apreciat și au decis ca eu să vin la Botoșani.

– Primul impact?
– Mi-a plăcut de la început. Eu nu sunt cu fițe, voiam să ajung undeva unde să-mi dezvolt cariera. OK, Botoșani nu este New York sau Atena, dar e un loc unde poți trăi fericit și liniștit alături de cei dragi.

A învățat limba română în jumătate de an

– Ce-ți place cel mai mult la români?
– Că respectă omul de lângă, chiar dacă este străin. Îmi place totul la această țară, de la modul de viață și până la mâncare.

– Și ce nu-ți place?
– N-aș putea spune că există ceva care să-mi displacă. Și, având în vedere cum am fost primit de către români, ar fi și o lipsă de politețe, de bun-simț, să spun ceva.

– Cât ți-a luat să înveți limba română? Observ că vorbești foarte bine.
– După șase luni, puteam vorbi bine. La început, mai râdeau colegii de mine, încurcam cuvinte, expresii, nu înțelegeam, apoi am început eu să râd cu ei, fiindcă deprinsesem limba și puteam să observ acest lucru. Am învățat și cu creionul în mână diverse cuvinte. Soția mea înțelege română, dar a zis că-i este rușine să nu greșească, să vrea să spună ceva și apoi să iasă altceva, așa că nu prea vorbește.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: Ce cred românii despre dezbaterile electorale

„Ei îmi spun că trebuie să-mi cresc copilul bio, direct de la țărani”

– Ce reprezintă România pe lângă Albania și Grecia?
– Sunt născut în Albania, dar am crescut, am făcut și școala, la Atena, în Grecia. Apoi, am venit în România. Albania – țara unde m-am născut, Grecia – țara unde am crescut, România – țara unde mi-am construit o carieră. Toate trei sunt importante pentru mine. Iar în România aș putea să mai rămân mulți ani. Soția, Keisi, și copilul nostru, Aggelos, de un an și 10 luni, se simt bine la Botoșani.

– Botoșaniul nu este un oraș foarte vizitat chiar de către români, în nordul țării, o urbe de 80.000 de suflete. Cum vă simțiți în Moldova?
– Îmi sunt dragi oamenii. Da, este un oraș mic, dar curat. Nu e modern, OK, dar oamenii sunt foarte respectuoși și apropiați, se ajută. Tinerii au cam plecat din oraș, sunt mulți oameni în vârstă. Dar ce oameni sunt!

– Poți dezvolta?
– Ne aduc roșii, castraveți, ouă de țară, pui de țară. „Trebuie să-ți crești copilul cu chestii naturale, bio, de la țară, direct de la țărani”, îmi spun. Iar eu am încredere în români. Ți-am zis, viața e frumoasă în partea aia de Moldova. Nu sunt zgârie-nori, nu sunt mall-uri colorate și luminoase ca la București sau ca la Iași, însă mie, nouă, ne place așa cum este. Un oraș sigur. Drept dovadă, nu mi-e frică să las casa deschisă, fără să încui cu cheia, pot pleca liniștit că nu intră nimeni! Așa e viața acolo. Las ușa deschisă, fără teamă.

Recomandări

Ce s-a ales de afaceristul Jenică Ioniță, fost partener cu Dragoș Băsescu și omul oligarhului rus Oleg Deripaska în România. Execută 14 ani de pușcărie în China

„Copilul crește sănătos, e roșu în obraji”

– Și cum vă petreceți timpul liber?
– În natură, în parc. Crește copilul sănătos. E roșu în obraji.

– Ce orașe îți mai plac din România?
– Brașov, Sibiu, București. În această ordine.

– Cum îi percepi pe moldoveni?
– O să tot spun, oamenii ne respectă foarte mult, pe mine, pe soție, pe copil, mă ajută cu orice, de parcă am face parte din familia lor. Oameni săritori în Moldova, așa că mă folosesc de moment ca să le spun public „Mulțumesc”.

– Au fost fotbaliști străini, brazilieni ce-i drept, care nu rezistau la Vaslui și fugeau una-două la Iași. Tu cât mai reziști la Botoșani?
– Oricât. Am patru ani și, dacă echipa va continua la fel, pot continua mulți ani la Botoșani. Mai ales că și se dezvoltă frumos și copilul. El e fericit, soția la fel, iar eu fac performanță cu FC Botoșani, avem un antrenor de top, Marius Croitoru. Toată lumea are de câștigat.

Chiuie la nunți, mănâncă sarmale și papanași

– Mâncarea românească?
– Dintre felurile de mâncare moldovenești, îmi plac sarmalele și papanașii, foarte buni. Sunt ortodox, pot să mănânc și carne de porc, deși nu mă dau în vânt. Prefer, totuși, bucătăria mediteraneeană, mai ales că sunt sportiv.

– Petrecerile îți plac la români?
– Chefuri? Cum să nu! Am fost la nunți, la botezuri, îmi place muzica lăutarilor de aici. Chiui la aceste evenimente. Îmi place și muzica moldovenească, deși mai trebuie să mă potrivesc la dans.

– Probabil au fost glume ale colegilor pe seama numelui.
– Îți dai seama. Mai erau glume în vestiare. Colegi de-ai mei, Soiledis, Patache și Rodriguez mă strigau „Papu”. În limba greacă înseamnă „bunic”. Iar doctorul echipei mă striga Papa de la Vatican.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro