5 comentariiYulicari Saraccent este originară din Havana, Cuba, și a sosit cu teamă prima dată în România, după o experiență negativă în Rusia. Fiică de diplomat, a ajuns în 2001 în România, a făcut Liceul Cervantes la București, apoi s-a întors în țara natală în 2006, pentru a reveni ulterior în țara noastră ca să fie ghid turistic, translator, să predea la o școală de dans și să participe la diverse emisiuni televizate. De 8 ani e stabilită la București și are un iubit din Galați. Vorbește limba lui Eminescu foarte bine.
„În Rusia, era prezent rasismul”
Invitată în cadrul emisiunii „La cină”, cu Ionela Năstase și Adi Hădean, la Digi24, Yuli a povestit cum și ce descoperit în România, la români. Cronologic, mai înainte, la vârsta de 5 ani, a ajuns cu părinții la Moscova. „Eram foarte entuziasmată să văd zăpadă, mai ales că am ajuns în toiul iernii. Am prins o temperatură de minus 35 de grade Celsius, mi s-a părut hazliu să fie tot înghețat. Nu am amintiri frumoase. Era prezent rasismul. Profesoara făcea tot posibilul ca să ne simțim prost, eu și restul copiilor de culoare de la Ambasada Cubei. Tot ceea ce mi s-a întâmplat acolo m-a făcut să nu-mi mai placă să vorbesc limba rusă”, a rememorat cubaneza.
„Cei din magazin m-au apărat, l-au făcut să se simtă foarte prost”
Experiența din Rusia a lăsat urme în sufletul său. „Prima dată când părinții mi-au zis de România, am crezut că de fapt este în Italia. Apoi, când am văzut pe globul pământesc că este apropiată de Rusia am zis că nu mai merg cu părinții, ci rămân cu bunica. Nu-mi doream să ajung în România, fiindcă mi se părea că era foarte aproape de Rusia. Și consideram că apropierea Rusiei îmi va aduce la fel un tratament negativ. Și a fost cum nu mi-am imaginat, de la colegii de liceu la ceea ce se întâmplă pe stradă. Singurul moment urât a fost recent, într-un magazin, când, dintr-odată, cineva mi-a zis să mă întorc în Congo. Și toți ceilalți oameni din magazinul respectiv au luat atitudine, m-au apărat, au făcut persoana respectivă să se simtă foarte prost. Percepția străinilor care vin în România este că sunteți o țară primitoare”, a susținut Yuli.
„Când mă duc la nunți, mă prind în hore, eu nu stau niciodată jos”
O femeie zâmbitoare, mereu veselă, Yulicari Sarracent a povestit ce plăceri culinare a deprins aici: „Am ajuns în România când aveam 20 de kilograme mai puțin. Dar îmi place mâncarea aici, mult. Ce anume? Mămăligă cu cârnați, cu ouă ochiuri și cu brânză de burduf”.
Predă salsa, dar se prinde și în hore: „Eu când mă duc la nunți, nu mă găsiți stând jos. Am un iubit român, român din Galați, mereu îl prezint astfel. El a fost motivul pentru care n-am plecat înapoi în Cuba. Aveam ceva probleme cu tatăl meu, dar l-am cunoscut pe iubitul meu și am decis să rămân în România”.
Yuli a relatat și cum decurge relația cu iubitul ei, dar și cu mama acestuia. „M-a învățat să fiu mai punctuală. Mi-a arătat căldura unei familii românești. Mama lui m-a primit ca și cum aș fi parte din familia dânsei. Și ea m-a învățat să fac mămăliga, cea mai bună mâncare de aici. M-a învățat și tradițiile românești. Îmi place că românii știu să dea «Bună ziua». În metrou, mă uit că sunt mulți oameni concentrați pe telefon sau având griji, mi-ar plăcea să zâmbească mai mult”, a mai spus Yulicart Sarracent.