Kevin Luckassen, 28 de ani, este unul dintre fotbaliștii străini cu ștaif din Liga 1. România i-a oferit șansa afirmării, a fructificat momentul și atacantul de forță de 1,85 de metri este recunoscător pentru acest detaliu. Batavul cu origini ghaneze a sosit în țara noastră cu puțin timp înaintea pandemiei de coronavirus. A ajuns la Poli Iași, după mai bine de jumătate de an în care nu avea angajament.
A dat randament bun, apoi a semnat cu Viitorul lui Gică Hagi. Prestațiile în tricoul „marinarilor”, 9 goluri în 19 meciuri, l-au propulsat în doar 6 luni la un salariu mult mai mare la Kayserispor, turcii achitând 800.000 de euro pentru a-și asigura serviciile lui Kevin.
Nu a reușit să se impună în Superliga turcă, iar Sepsi l-a adus împrumut la Sfântu Gheorghe până în iunie 2022.
Fotbalistul, internațional de juniori al Olandei, a povestit într-un interviu acordat Libertatea ce impact deosebit a avut România asupra carierei sale, practic, i-a schimbat viața în bine.
Libertatea: – Kevin, ce înseamnă România pentru tine?
Kevin Luckassen: – O țară frumoasă, unde mi-am găsit un rost.
– Iași, Constanța, acum Brașov, via Sfântu Gheorghe.
– Da, fiindcă deși joc la Sepsi, locuiesc în Brașov ca de altfel toți străinii de la echipă. Este o viață relaxată în toate aceste orașe, comparativ cu București, de exemplu.
– Care este pe gustul tău?
– Constanța. Pentru litoral. Sunt o persoană care adoră soarele. Dar mă adaptez și la frig, sunt obișnuit din Olanda, sunt pregătit cu haine groase pentru ceea ce va urma în România. Prefer soarele, dar sunt obișnuit și cu zăpada.
„Sunt vaccinat, dar stau mai mult acasă”
– Ce diferențe ai observat?
– Imediat cum am ajuns la Iași, a debutat pandemia de coronavirus. Nu prea am avut timp să vizitez orașul, în început epoca Covid, am stat mai mult în casă. Nu era timp liber să hoinărești, iar eu oricum nu sunt genul să ies prea mult. Am realizat că Iașiul e mai mare decât Brașovul, de exemplu, cu mulți tineri, studenți.
– Dacă tot ai deschis subiectul, ți-e teamă sau e vorba doar de un disconfort în vremurile pe care le trăim?
– Nu mi-e teamă, dar eviți să faci diverse chestii, să mergi prin multe locuri. Sincer, nu-mi stă în cap frica, mă focusez pe munca mea și pe ce pot controla. Sunt vaccinat, pot merge oriunde, dar evit să mă duc peste tot, ci doar acolo unde chiar am treabă.
„Moartea din jur te necăjește”
– Când simți, speri, că vom scăpa de restricții?
– Ca orice om cât mai repede, dar la nivel global nu cred că știm prea multe despre coronavirus. Cât mai repede, ar fi bine, sper ca specialiștii să mai găsească antidoturi.
– Simți că ai pierdut aceste luni, acești ani?
– A fost ciudat. Am stat șase luni fără contract, am venit la Iași, într-o țară nouă, de care nu știam mai nimic, apoi s-a oprit tot. Am trăit un timp ciudat. Adică n-am avut libertatea să fac asta, asta, a trebuit să ne schimbăm viața total, dar pe de altă parte mie mi-a mers bine în epoca coronavirus. Nu a fost o perioadă rea, am făcut pași importanți în cariera mea, care a mers înainte, a urcat. E o chestie pe care aș putea s-o explic peste câțiva ani. M-am adaptat la aceste vremuri ciudate, bune pentru meseria mea.
– Ce te supără?
– Ca oricare, lipsa libertăților și moartea din jur care te necăjește, îți dau o palmă, dar sper să răsară soarele mai curând. Dar cred că nici specialiștii nu au idee cât va mai dura.
„Sunteți temperamentali, într-un fel pozitiv”
– Ai putea să faci o deosebire între românii pe care i-ai întâlnit cel puțin în aceste trei zone distincte ale României?
– Sunt normali ca orice alți oameni din țară, din lumea asta mare. Am origini africane, sunt obișnuit cu caractere diferite. Uite, aș putea zice că sunteți temperamentali, dar într-un fel pozitiv.
– Ai avut probleme de rasism aici?
– Nu. Probabil, or mai fi zis unii, alții ceva despre mine, dar nu le-am dat atenție. Dar nu, m-am simțit foarte bine în România.
– Te-ai născut în Olanda, ai mai fost în Scoția, Cehia, Austria, Anglia și Turcia. Cum este România comparativ cu aceste țări?
– Fiecare țară are părțile ei bune și mai puțin bune. România este o țară europeană, care se poate compara cu celelalte țări pe care le-am întâlnit.
„Mi-a plăcut să descopăr România din tren”
– Ce știai despre România până să ajungi aici?
– Ca să fiu onest, nu știam prea multe. Auzisem de Chivu, de Lobonț, întrucât jucaseră la Ajax Amsterdam, apoi de Hagi, după renume. Despre țară? Nimic. Am venit la surpriză. Și este o surpriză pentru mine, îmi place timpul petrecut aici.
– Dacă ai descrie România în trei cuvinte, care ar fi acelea?
– O țară frumoasă.
– Ce faci când ai o zi liberă de la „serviciu”?
– Uneori, vin la București. În rest, nu prea ies în oraș, îmi place să stau relaxat acasă. La București am niște prieteni, ieșim la un restaurant în Herăstrău, ne simți bine acolo, e chiar fain.
– Și cum suporți traficul pe ruta Brașov – București?
– Când am chef de condus și mai mult de 24 de ore libere, merg cu mașina. Dar am venit de câteva ori cu trenul. Două ore și jumătate de mers, mult mai relaxat. Chiar mi-a plăcut cu trenul, am mai descoperit o parte din România. Mai ales zona montană, mi-a plăcut stația de la Sinaia. Am mai auzit de diverse castele pe lângă Brașov, Bran și Sighișoara, poate voi avea timp să le văd în această iarnă sau la primăvară.
„Mi-a plăcut să stau la plajă la Constanța”
– Cum te împaci cu mâncarea din România?
– Of, nu prea am mâncat, dar poți scrie că iubesc papanașii. Sunt minunați cei cu gem de căpșuni. Am încercat și gulaș, știam din Cehia.
– Ce vei face de Sărbători? Mai ales că bat la ușă.
– Crăciunul îl voi face acasă, la Amsterdam, cu familia.
– Diferențe mari între Amsterdam și ceea ce ai întâlnit în România?
– Sunt orașe și orașe. Uite, în București, ca și acolo, sunt mai multe lucruri de făcut, dar mie mi-a plăcut relaxarea Constanței. Vorbind cu tine, realizez că mi-e dor să mă relaxez la plajă, asta-mi plăcea mult acolo.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro