ComenteazăDominique Lefevre își lasă la piciorul scaunului un rucsac mare. „Am în el cinci ore de interviuri”, simte să explice. Sunt interviuri pe care le-a făcut cu diferiți cercetători și specialiști români din zona Moldovei. Una dintre temele abordate este dezvoltarea durabilă în fermele românești. Urmează unul și despre zoonoze, bolile care se transmit de la animale la om, cum este și Covid-19.
Acele cinci ore de discuții se vor transforma într-un documentar care ulterior va fi pus la dispoziția profesorilor români prin intermediul Asociației Terralbastra, pe care a fondat-o ca să popularizeze știința. „Eu cred în educație”, își începe pledoaria. „Încerc să dezvolt un proiect despre resurse pedagogice pentru elevii și profesorii români. Vreau să intervievez cercetătorii de rang înalt, nu oameni de pe stradă, ci oameni de știință adevărați și să ofer apoi aceste materiale profesorilor și elevilor în limba română”, spune fostul profesor de istorie și geografie.
A făcut un proiect asemănător și pentru Ministerul Educației francez în urmă cu câțiva ani, când era managerul Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă și Educație. A călătorit în toată lumea pentru proiectele sale. Din America, în Asia, Africa și Europa, a putut să adune suficientă informație pentru a înțelege cât de serioasă este situația la nivel mondial în ceea ce privește încălzirea globală.
„Îmi amintesc că am făcut interviuri în care oamenii spuneau că situația mondială era catastrofală atât din punct de vedere climatic, cât și pentru biodiversitate. Când m-am întors în casă, am băgat un pahar de vin și m-am bucurat că azi sunt în viață, pentru că mâine…”, spune profesorul și râde ca să mai îndulcească din mesaj.
„Relațiile dintre oameni sunt uimitoare”
Dominique Lefevre a ajuns prima dată la noi în urmă cu 18 ani, prin intermediul unui proiect european Comenius, de mapare prin satelit a pădurilor. Programul desfășurat în Vânători, Neamț, a durat trei ani, timp în care a tot vizitat România. Era expert în educație la Agenția Spațială Europeană și colabora și cu NASA. De altfel, cu ajutorul lor a organizat apoi o școală de vară despre râuri și păduri în Vânători. Treptat, a început să-i placă tot mai mult la noi. „Am fost surprins și temător în același timp. Temător pentru că nu știam româna și eram într-o lume necunoscută. Dar colegii mei din Vânători au vrut să-mi placă și să mă îndrăgostesc de România”, spune francezul.
Zona Neamțului păstrează ceva ce restul lumii pierde treptat, crede străinul. „Relațiile dintre oameni sunt uimitoare. În Europa de Vest nu mai există asta. Acum spun că am în România a doua familie aici. Am un nou frate în Vânători.”
Spune că înțelege 45% româna. Dar în jurul meselor bogate moldovenești, oamenii nu au cum să nu se înțeleagă. „De exemplu, ieri, am avut un prânz lung până la cină, de la 2 la 6. Și fiindcă a mai venit un prieten, a trebuit să ne întoarcem să mâncăm din nou de la 7 la 9”, râde francezul.
Nu revine de două ori pe an pentru sarmale și mămăligă. O masă bună e doar bonusul. Dominique Lefevre vrea să facă o schimbare aici. A ținut mai multe conferințe pentru elevi despre dezvoltare durabilă. „Este provocarea generației noastre!”, crede expertul. „Schimbarea climatică era pentru unii oameni, acum câțiva ani, un fel de religie”, spune profesorul, referindu-se la cei pe care îi auzim adesea spunând „eu nu cred în încălzirea globală”, de exemplu.
În Franța nu mai există această dezbatere păguboasă. În urmă cu câțiva ani a existat o mișcare prin care specialiștii din domeniu, inclusiv Dominique Lefevre, au ieșit public luni la rând să vorbească despre ce spune știința.
„Schimbarea climatică nu o vezi direct, nu e ceva ce se întâmplă într-o zi, o observi pe perioade mai lungi. De pildă, în Franța, există studii despre recolta strugurilor în anumite părți din Franța. La începutul secolului XX era 15 octombrie, iar acum data este 15 septembrie, cu o lună mai devreme. Și în anumite părți din Franța e chiar finalul lui august”, explică Dominique. Încălzirea globală a fost dintotdeauna o tendință, însă astăzi se întâmplă cu o viteză prea mare.
„Acum schimbarea climatică a devenit galopantă. Am avut un interviu în Iași, la Grădina Botanică. Oamenii de acolo spun că anumiți arbori vor muri în 20 de ani fiindcă nu primesc suficientă ploaie. O femeie mi-a spus că lucrează în Grădină de 20 de ani și poate vedea diferențele cu ochiul liber. Nu e o observație științifică, ci una directă.”
Cum putem să ne salvăm planeta?
În Glasgow, Scoția, marii lideri ai lumii s-au așezat să discute și să se pună de acord cu privire la ce măsuri se angajează să ia pentru mediu, în cadrul conferinței Organizației Națiunilor Unite despre schimbările climatice – COP26. O întâlnire care poate însemna o schimbare de paradigmă la nivel global.
„Dacă îți colectezi selectiv gunoiul, nu știu dacă vei salva planeta. Aceste probleme au nevoie de un răspuns la nivel înalt”, crede Dominique.
La fel ca în cazul comunicării despre importanța vaccinării din pandemia de Covid-19, și când vine vorba despre poluare și schimbări climatice, oamenii pot fi reticenți. Mai ales când măsurile ce se iau le pot schimba cu totul viața.
„Dacă ți-aș spune acum că acum trebuie să uiți că ai mașină, ai face asta? Sau când trăiești în Târgu Neamț sau Vânători și le spui oamenilor că în viitor trebuie să existe doar câteva mașini. Crezi că pot accepta asta? Nu doar în Târgu Neamț, ci și în Africa, în India. Oamenii nu pot să accepte să-și lase mașinile. Nu acceptă să uite viețile pe care le duc azi”, este retorica francezului.
Vor putea toți să accepte o călătorie lungă cu trenul versus două ore în avion, un mijloc de transport poluant? Nu vor fi măsuri populare, ci necesare, fiindcă natura devine tot mai neiertătoare. „Putem vedea acum, în unele părți ale lumii, că sunt mari probleme din cauza schimbărilor climatice. În Europa, vara aceasta, avem ploi bruște și foarte puternice, în Germania și Belgia, în Canada, în Columbia de Vest, au valuri de căldură de 45 de grade și incendii. La fel se întâmplă în Rusia. În unele părți ale lumii se văd efectele schimbării climatice, efecte extreme.”
Legătura dintre Covid-19 și schimbările climatice
Când au demarat campania de informare despre schimbările climatice în urmă cu câțiva ani, francezii și-au pus problema cum pot transmite un mesaj cât mai fără echivoc. Le vorbești oamenilor despre datele științifice sau le arăți imagini cu alunecări de teren, incendii devastatoare, cu ce lasă în urmă furtunile? „Dacă vrei să previi accidentele rutiere și vrei să transmiți un mesaj populației, ce le arăți? Imagini cu accidentele sau o imagine pozitivă? Eu în conferințele mele am ales să arăt imaginea reală și datele așa cum sunt”, spune Dominique. În același timp, mereu trimite și un mesaj de speranță. „Fiindcă eu cred în educație, cred că viitorul va fi mai bun. Nu le poți spune copiilor că viitorul va fi rău, trebuie însă să le explici că suntem responsabili pentru viitor, că ceea ce facem are consecințe asupra planetei.”
Profesorul francez crede că nu mai putem lăsa să ne lovească încă o tragedie pentru a învăța ceva. De pildă, despre zoonoze, cercetătorii avertizau de zeci de ani, dar abia în plină pandemie de Covid-19, oamenii au început cu adevărat să aplece urechea. „Publicațiile științifice spun că din cauza deforestării, aceste zoonoze tot vor apărea. Coronavirusurile au fost documentate, dar nu putem prezice care sunt consecințele acestora asupra populației.”
În ultima vizită în Neamț a văzut oameni care nu purtau mască, refuzau să se vaccineze și aveau tot felul de teorii cu privire la ce se întâmplă. „M-am întâlnit cu niște oameni care mi-au spus că virusul a fost făcut să extermine populația. Și chiar dacă ei cred asta, nu poartă mască și nu vor să fie vaccinați, fiindcă le e frică. E o nebunie pentru că, pe de o parte, spui că a fost inventat să extermine lumea, dar pe de alta, nu te protejezi. E un nonsens.”
Crede că la mijloc este fractura de încredere între conducători și populație. „Cred că asta se întâmplă pentru că mulți oameni nu au încredere în guvern, chiar și în Franța, Germania, Italia. Și mulți oameni fac o legătură greșită între guvern și virus, unii cred și că virusul a fost inventat pentru a face ceva. Asta îmi arată și că oamenii nu au suficiente cunoștințe științifice.”
Din nou, Dominique Lefevre ajunge la pasiunea lui de-o viață: educația. Ce a observat în călătoriile sale este că și școala, indiferent de ce colț al lumii vorbim, este în urmă cu descoperirile științei și cu tendințele actuale. „Între descoperirile științei și ce era inclus în programă exista o diferență de 20 de ani, adică ai un decalaj din momentul în care se descoperă ceva și până noua știință intră în școală. Acest decalaj e prea mare. De aceea vreau să fac aceste materiale care să creeze o punte rapidă între știință și educație”, spune Dominique.
Materialele pe care le pregătește vor fi puse pe site-ul asociației sale, Terralbastra.