Viața unui tânăr liberian trimis acum doi ani de soție să se mute în România: „Ce mai aștepți?! E o țară minunată, semnează mai repede!”

Terrence Tisdell face parte din grupul străinilor care vin în România și prind repede drag de țară. Tânărul atacant, 24 de ani, a evoluat în Liberia natală, apoi în Mozambic, după care în Portugalia, Israel, Turcia și, din ianuarie 2022, la FC Botoșani. Africanul, cu 13 selecții în naționala țării sale, este un cetățean internațional. Familia lui e stabilită peste Ocean, în Statele Unite ale Americii, soția e portugheză, el își face o carieră în România și merge în Liberia doar când are meciuri la prima reprezentativă.

Libertatea: Terrence, ce știai despre România până să ajungi aici?
Terrence Tisdell: Știam eu câte ceva, consider că sosirea mea a fost anunțată de diverse semne.

– Poți explica?
– Vorbisem cu Marius Croitoru cu 2 ani înainte, dar nu s-a putut face transferul. De-abia în luna ianuarie s-a putut. Apoi, încă de când am vorbit prima oară cu antrenorul Botoșaniului am început să strâng informații despre România. Și mai e ceva. Soția mea este un mare fan al Bucureștiului, ea a fost de mai multe ori în capitala voastră, eu, doar de două ori înainte să semnez cu FC Botoșani.

„Mă plimb și pe străzile mici din București”

– Este România așa cum sperai?
– Fotbalistic, campionatul este bun, Liga 1 avea recomandări pozitive. Botoșaniul este un club promițător, după doi ani în play-off, din nefericire, a sosit acest sezon de play-out. Dar sperăm să încheiem campionatul pe 7 sau pe 8, ca să prindem un loc de baraj pentru Conference League. În privința vieții de zi cu zi, nu locuiesc într-un oraș mare, dar mi se potrivește stilul de viață din Botoșani. Bucureștiul este unul dintre orașele mele preferate din Europa.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

– Ce-ți place așa mult la București?
– L-am vizitat de mai multe ori, și înainte, și după sosirea mea în România, soția a fost de mai multe ori acolo, e un oraș spectaculos. Am văzut partea centrală, câteva parcuri, vara este o plăcere să petreci un weekend sau câteva zile în Capitală. Ca să fiu sincer, e amuzant când o să auzi asta, îmi place structura clădirilor. Când eram mic, mă uitam la clădiri, mă pasiona să le văd structura, formele. Îmi place Centrul Vechi și diverse zone din centrul Bucureștiului, mă plimb pe străzi, nu neapărat pe bulevarde. (râde) Nu sunt arhitect, dar îmi place să văd clădirile, să le studiez. Soției îi place și Budapesta, bine, portughezii sunt atrași de București și de Budapesta.

„E o țară minunată, semnează mai repede”

– Cum de soția ta a vizitat de atâtea ori Bucureștiul?
– Ea este portugheză, a venit cu prietenele în diverse vacanțe aici. Bineînțeles, orașul nostru de suflet este Lisabona, acolo unde e familia ei, copilul crește în mare parte acolo, avem o casă… Dar soția și băiatul, de 3 ani, mă vizitează și la Botoșani, măcar o săptămână pe lună vin. Ea lucrează la o reprezentanță Gucci.

– Soției ce-i place la București și ce comparații ți-a făcut cu Budapesta?
– Eu n-am fost în Ungaria, știu doar de la ea. Îi place Bucureștiul mai mult, ea m-a atras cu acest oraș. Iar când a auzit că există posibilitatea să vin să joc fotbal în România mi-a zis: „Ce mai aștepți?! E o țară minunată, semnează mai repede!”.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

„O să învăț limba voastră în acest an”

– Botoșani, oraș mic și rece. Cam așa au spus colegii tăi străini.
– Mic, dar de fotbal, mic dejun, fotbal, prânz, fotbal, cină, somn. Cam așa e programul. Oricum, acum fiind vremea mai frumoasă, ies sau ieșim mai mult, dar nu prea ai unde. Oricum, Botoșaniul e pe stilul meu, liniștit, să nu mă agite.

– Iașiul ai apucat să-l vizitezi? Tot așa, străinii care ajung în acea zonă a țării au numai cuvinte de laudă despre capitala Moldovei.
– Din nefericire, încă nu. Nu prea am ieșit de când am sosit la Botoșani. Training și acasă. Mulți mi-au recomandat Iașiul, aștept să prind vreo două zile libere să merg acolo.

– Ce-ți place cel mai mult în România?
– Limba. Nu este departe de portugheză. Îmi place cum vorbesc colegii, sper să învăț cât mai mult. De fapt, o să încerc să învăț în acest an. În paralel, mă perfecționez și cu portugheza. Noi, în Liberia, vorbim engleza, pe care soția n-o vorbește, iar eu învăț portugheza ei.

„George Weah poate fi președinte pe viață în Liberia”

– Oamenii cum ți se par?
– Sunt buni, calmi, prietenoși. Și cei de la club, și cei de pe stradă. Nu cred doar fiindcă sunt fotbalist. Am simțit și în București, acolo unde nu mă cunoaște nimeni. Jos pălăria pentru români!

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

– Cea mai frecventă întrebare despre tine și Liberia?
– „Cum este George Weah, îl cunoști?”. George Weah, fost Balon de Aur, fost mare jucător la Milan și în Franța, este președintele Liberiei. E mai mare, sau măcar la fel, cum este Gică Hagi al României.

– Și cum e ca președinte de țară?
– E bun! E foarte bun. Face lucruri bune, nu doar pentru fotbal, pentru toată țara. Oamenii sunt mai senini cu el președinte. Sunt multe investiții. Face o treabă minunată. Este cel mai bun în postul de președinte, dacă va dori, va fi pe viață șeful statului.

„Le spun să mă surprindă cu mâncarea românească”

– Botoșaniul este aproape de granița cu Ucraina. Te sperie proximitatea?
– Știu că e safe în România. Chiar nu mă simt inconfortabil. Mi-ar plăcea să-i ajut pe ucraineni, cumva, dacă voi putea vreodată. Îmi place că românii sunt pacifiști. Nu mi-e teamă, chiar nu mi-e. Acum, de ce să vă mint, dacă se întâmplă ceva, fug repede! Mai ales dacă soția și copilul ar fi cu mine.

– Ce-ai învățat peste tot pe unde ai fost în lumea asta, din Liberia până în Mozambic, din Africa de Sud în Israel, din Statele Unite până în România?
– Enorm! O experiență care mi-a adus o soție, un copil, o familie. O experiență minunată, despre o carieră, despre o viață, destinul mi-a zâmbit.

– Ce ai învățat în România?
– Să fiu o persoană mai bună atât pe teren, cât și în afară. Sper să fiu mai bun.

– Cum te împaci cu mâncarea din România?
– Chiar e bună. Soția îmi face mâncare portugheză, dar ieșim mult la restaurant, când suntem împreună. Nu am învățat denumirile mâncărurilor, dar mergem doar la același restaurant. „Surprinde-mă, dă-mi ceva românesc să-mi placă”, le transmit ospătarilor. Și mereu a fost bine și foarte bine. Sunt niște mâncăruri cu diverse tipuri de carne, formidabile.

Adaptat și la zăpadă

– Ți-ai programat o vacanță în România?
– Cu timpul, voi vedea mai mult din această țară. Oricum, mai am un an și ceva de contract, până în vara 2023. În vară, o să plec în America, părinții mei locuiesc în Statele Unite, în Delaware. Eu sunt liberian, dar merg foarte rar acolo. Se întâmplă să merg o săptămână, două, la interval de câțiva ani.

– Cum te-ai împăcat cu zăpada din România?
– Mai văzusem în America și în Turcia, când am jucat acolo. Botoșaniul chiar nu mi s-a părut un oraș rece. Parcă mai rece am prins vremea la București. Mă acomodez repede la orice tip de vreme. Zăpada mi se pare hazlie, deși îmi plac zilele senine și cu mult soare.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro