ComenteazăPotrivit site-ului Artmark, licitația ar trebui să aibă loc pe 9 iulie, iar lucrările sunt estimate între 10.000 și 18.000 de euro. Fiul artistei, Teodor Brătescu, a depus săptămâna trecută o plângere penală la Judecătoria Sectorului 2, în care spune că lucrările au fost sustrase din atelerierul mamei sale în urmă cu doi ani.
Brătescu susține că nu a reclamat atunci furtul pentru că nu voia să o supună pe mama sa la efortul unor audieri la poliție, întrucât avea 91 de ani. De altfel, Geta Brătescu avea să moară un an mai târziu.
Un furt reclamat după doi ani
„În prima jumătate a lui 2017, m-a întrebat galeristul mamei, Marian Ivan, dacă știu ceva de niște serii de colaje care erau în atelier. Nu știam. Dincolo de vârsta mamei, dacă făceam atunci vâlvă, mi-era teamă că cine le-a sustras le-ar putea ascunde sau distruge”, a declarat Teodor Brătescu, potrivit sursei citate.
Acesta a semnalat casei Artmark că lucrările au fost furate, însă la trei săptămâni de la sesizare, acestea sunt în continuare afișate pe site-ul casei de licitații. „Acum, că au ieșit la iveală, e important să fac public faptul că acele colaje au fost furate, mi se pare corect și față de un eventual cumpărător”, a spus fiul artistei.
Teodor Brătescu exclude varianta ca aceste colaje să fi fost donate de mama sa. El a evitat să indice un posibil suspect în cazul furtului, însă surse apropiate familiei au indicat o angajată a familiei Brătescu.
Artmark nu verifică proveniența obiectelor
Contactat de VICE România, directorul PR al companiei, Valeriu Sângeorzan, a spus că nu a primit o copie a plângerii penale și că, oricum, nu pot lua o decizie fără o notificare din partea organelor de anchetă.
Sângeorzan afirmă că nu este obligația casei de licitații să verifice proveniența obiectelor. ”Noi facem aceste contracte pe baza unei declarații pe proprie răspundere că obiectele care intră în licitație le aparțin. Nu îi întrebăm de unde le iau. Am înnebuni, la miile de obiecte, să aflăm povestea fiecăruia (…) În cazul în care organele statului, sesizate de oricine, ne solicită să retragem lucrările, noi suntem cuminți și ne supunem. Dar nu putem să facem asta pe baza unor vorbe. În toți acești 11 ani, de când existăm, au tot fost aruncate povești din astea”, a spus Sângeorzan.
Din punct de vedere legal, casa Artmark ar putea fi obligată de organele de urmărire penală să divulge numele deponentului, dar dacă se merge cu licitația până la capăt și se dovedește ulterior furtul, lucrurile se complică.
„În principiu, bunurile sunt supuse restituirii, dar cu excepții. Una dintre ele este cea a cumpărătorului de bună credință, care achiziționează dintr-un mediu specializat. Însă vânzătorul este chemat să garanteze că nimeni altcineva nu pretinde bunul respectiv. Altfel este un mare conflict între cele două și orice posibilitate este deschisă”, a explicat avocatul Mihnea Stoica, prodecan al Baroului București.
Cine a fost Geta Brătescu
Geta Brătescu (n. 1926, Ploiești – d. 2018, București) este prima artistă femeie căreia i se dedică o expoziție personală („Apariții”) în peste o sută de ani de când România participă la Bienala de Artă de la Veneția.
Este considerată o personalitate centrală a artei contemporane românești începând cu anii ‘60. Opera ei include desen, colaj, gravură, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video și performance. A studiat simultan la Facultatea de Litere și Filosofie și la Școala de Belle Arte din București și a lucrat ca director artistic pentru revista Secolul 20.
Artista a participat în cele mai importante expoziții internaționale de artă contemporană, iar lucrările sale se află în colecții precum MoMA, New York; Centre Georges Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; Hammer Museum, Los Angeles; San Francisco Museum of Modern Art, San Francisco și altele.
Citește și:Cel mai scump tablou din lume, ”dosit” pe yachtul unui prinț saudit