Situația descrisă în raportul de 53 de pagini al medicului Vivek H. Murthy, șeful Serviciului Federal de Sănătate Publică din Statele Unite, este îngrozitoare, scriu jurnaliștii americani.
Comparativ cu 2019, la începutul anului 2021, vizitele la urgențe pentru tentative de sinucidere au crescut cu 51% în rândul adolescentelor. Și în rândul băieților a existat o creștere semnificativă, conform Washington Post.
„Ar fi o tragedie dacă am învinge o criză de sănătate publică doar pentru a permite alteia să crească în locul ei”, a scris Murthy. „Provocările de sănătate mintală la copii, adolescenți și adulții tineri sunt reale și sunt foarte răspândite. Dar, cel mai important, sunt tratabile și adesea pot fi prevenite”, mai menționează el.
Combinate cu o creștere a violenței și a folosirii armelor, o urgență climatică și un peisaj politic dezolant, dificultățile legate de coronavirus au afectat sănătatea mintală a tinerilor americani într-un moment în care aceasta era deja în declin.
Iar numărul mare de oameni care au cerut ajutor au arătat faptul că e necesară o schimbare radicală a modului în care este abordată sănătatea mintală în Statele Unite, spun experții citați de publicația americană.
În România, voluntarii de la Telefonul Verde Antisuicid al ARPS au răspuns în 2020 la 4.231 de apeluri, dintre care 591 au fost intervenții în criză suicidară. Numărul total al telefoanelor a crescut cu peste 8% față de 2019 și intervențiile în criză, cu 30%, arată un articol documentat de jurnalista Medeea Stan.
Facultatea făcută de acasă, una dintre cauze
„Recunosc privilegiul de a putea merge la facultate și știu că atât de mulți oameni au trecut prin lucruri mai rele, dar există și acest sentiment că se presupune că aceasta este cea mai bună perioadă a vieții mele, iar eu stau în camera mea la un computer”, a spus Isabelle Schindler, 20 de ani, o studentă la Universitatea din Michigan.
După ce s-a luptat cu anxietatea înainte de a merge la facultate, Schindler a reușit să-și pună la punct un sistem de sprijin pe care se putea baza. Dar pandemia i-a afectat așteptările și planurile. Este o povară împărtășită și de colegii ei care simt o lipsă similară de motivație, singurătate și un sentiment de epuizare. Toate acestea i-au determinat pe experți să tragă un semnal de alarmă.
„Incertitudinea poate fi zdrobitoare”, a spus tânăra, notează Washington Post.
Pandemia și Generația Z
Un sondaj realizat de platforma de jurnalism factual Press-NORC a constatat că o proporție mai mare de americani cu vârste cuprinse între 13 și 24 de ani, adesea denumiți Generația Z, spun că pandemia le-a făcut accesul la educație, obiectivele legate de carieră și viața socială mult mai dificile. Incertitudinea cu privire la pandemie și teama de infecție sunt printre principalele surse de stres.
În timp ce pandemia a înrăutățit starea de sănătate mintale, o criză se pregătea deja înainte de apariția restricțiilor și a distanțării sociale, a declarat pentru Washington Post, Mitch Prinstein, director științific al Asociației Americane de Psihologie (APA).
Sinuciderea era deja a doua cauză de deces pentru copii. Am văzut deja niveluri destul de ridicate de consum de substanțe, depresie și comportament violent. Dar pandemia a fost ca furtuna perfectă și a accelerat factorul de stres
Mitch Prinstein, director științific al Asociației Americane de Psihologie (APA).
Pandemia a ucis peste 788 de mii de oameni în S.U.A.
Măsurile de siguranță legate de pandemie, deși necesare pentru a reduce răspândirea virusului, au dus și la mai puține interacțiuni. În același timp, creșterea timpului petrecut pe rețelele sociale a adâncit prăpastia izolării resimțită de atât de mulți, a declarat Prinstein. Un paradox, având în vedere că era digitală a crescut conectivitatea, mai notează Washington Post.
Fără nici un calendar la orizont care să indice sfârșitul unei pandemii care a schimbat vieți și a ucis peste 788.000 de oameni în Statele Unite, raportul lui Murthy solicită o acțiune rapidă și îndeamnă la o mai mare recunoaștere a sănătății mintale ca componentă vitală în bunăstarea generală.
„La fel cum îi învățăm pe oameni să mănânce alimente cu conținut scăzut de grăsimi și să facă mișcare, trebuie să îi ajutăm pe oameni să-și dezvolte abilitățile, astfel încât să existe rezistență la stres înainte ca acesta să apară”, recomandă Prinstein.
Telverde Antisuicid: Pentru consiliere în situaţii de criză suicidară puteţi contacta Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului între 19:00 – 7:00 la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau prin email la sos@antisuicid.ro