Victor Negrescu și Nicu Ștefănuță, aleși vicepreședinți ai Parlamentului European

Victor Negrescu a fost ales în funcția de vicepreședinte al Parlamentului European cu 394 de voturi pentru din 665 de voturi valabil exprimate. Negrescu (38 de ani) este vicepreședinte al PSD și al social-democraților europeni (PES).

„Sunt onorat să reprezint România într-o poziție atât de importantă la nivelul Parlamentului European. Voi căuta să fiu mai mult decât un vicepreședinte al legislativului european, voi continua să fiu o voce puternică pentru români la nivelul instituțiilor europene, pentru că astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să demonstrăm că putem conta și ne putem impune, cu profesionalism, punctele de vedere”, a spus Negrescu.

Nicu Ştefănuţă (42 de ani) a fost ales vicepreşedinte al Parlamentului European cu 347 de voturi.

„Este o onoare pentru mine să devin astăzi vicepreşedinte al Parlamentului European, dar şi o mare responsabilitate. Îmi propun să aduc Parlamentul mai aproape de oameni, în special de tineri. Criza socială, inegalitatea, discriminarea îi fac pe tineri să fie îngrijoraţi de viitor. Noi, întregul birou al Parlamentului, avem datoria să le arătăm că democraţia europeană funcţionează, că drepturile lor sunt respectate şi că vocea lor este ascultată”, a afirmat și Nicu Ştefănuţă.

Recomandări

Mircea Drăghici, deputatul care în 2018 a golit conturile PSD, se pregătește pentru liberarea condiționată. Ce sume nejustificate a găsit instanța în averea lui

Ce rol au vicepreședinții în Parlamentul European

Cei 14 vicepreședinți, împreună cu cinci chestori și cu președintele, formează Biroul Parlamentului European. Acesta are rolul de a stabili normele de funcționare a Parlamentului și printre responsabilități se numără conceperea proiectului preliminar de buget și luarea deciziilor în privința problemelor administrative, de personal și organizaționale.

Portofoliul fiecărui vicepreședinte sau chestor cuprinde responsabilitățile atribuite de către președinte. Preşedintele supraveghează munca Parlamentului, dar poate delega anumite atribuţii către vicepreşedinţi. Aceștia îl pot înlocui în prezidarea sesiunilor plenare, asigurând astfel continuitatea funcționării Parlamentului. Preşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului European au un mandat de doi ani şi jumătate.

11 dintre cei 14 vicepreședinți au fost aleși marți, 16 iulie, în primul tur de scrutin. Ei sunt prezentați mai jos, în ordinea în care au fost aleși:

1. Sabine Verheyen (PPE, Germania): 604
2. Ewa Kopacz (PPE, Polonia): 572
3. Esteban Gonzales Pons (PPE, Spania): 478
4. Katarina Barley (S&D, Germania): 450
5. Pina Picierno (S&D, Italia): 405
6. Victor Negrescu (S&D, România): 394
7. Martin Hojsik (Renew, Slovacia): 393
8. Christel Schaldemose (S&D, Danemarca): 378
9. Javi Lopez (S&D, Spania): 377
10. Sophie Wilmes (Renew, Belgia): 371
11. Nicolae Ştefănuță (Verzi/ALE, România): 347

Recomandări

Programul care-i ajută pe adolescenții români să se dezvolte în afara școlii: „Ne dorim ca peste un milion de tineri să deprindă abilitățile de viață și de carieră”

Procesul va continua miercuri, 17 iulie, pentru alegerea celorlalți trei vicepreședinți.

Roberta Metsola, realeasă președinte al Parlamentului European

Tot astăzi, 16 iulie, Roberta Metsola a fost realeasă pentru un nou mandat de preşedinte al Parlamentului European, de doi ani şi jumătate. Metsola a fost votată de 562 dintre cei 623 de deputaţi. Singura adversară, Irene Montero (stânga radicală) din Spania, a primit doar 61 de voturi.

Metsola, eurodeputat din Malta, a devenit în 2022 prima femeie din ultimii 20 de ani care conduce Parlamentul Uniunii Europene. Ea este al doilea preşedinte, după germanul Martin Schulz, care obţine un nou mandat de când Parlamentul UE a devenit o instituţie aleasă direct, în 1979.

Urmărește-ne pe Google News