ComenteazăLa intersecția de la Charles de Gaulle, două mașini s-au ciocnit perpendicular. Circulația e puțin jenată de eveniment. Dintr-una dintre mașini coboară o doamnă cu o pălărie supradimensionată și ne lămurim: „merge la Garden Party”. Cine a vrut să evite vreo amiabilă, s-a bazat pe propriile picioare. Așa că pe Bulevardul Kiseleff alunecă doamne cu rochii de cocktail și pălării. Unele și-au pus pălăriile în pungi urmând să se aranjeze în fața Palatului Elisabeta. Oricum, e sărbătoare.
Pălării colorate și zâmbete regale
„Nu filmați, nu pozați caii. Nu acum, la ieșire”, spune o doamnă de la organizare în încercarea de a decongestiona șirul de invitați. A stricat însă entuziasmul altor invitate.
Curtea începe să se umple treptat. O fetiță cu o pălărie roz bonbon se bucură să fie pentru al doilea an la eveniment. „Pălăria mi-am luat-o de la Jumbo. Am fost și anul trecut și am dat mâna cu Principesa și mi-a zis ce pălărie frumoasă am. Anul trecut am avut una verde”, spune fetița și apoi se prinde mândră de mâna mamei și a bunicii. Mai multe generații de români vin să își arate loialitatea față de regalitate. Se flutură steaguri tricolor, discret, se ia o mină serioasă și demnă, se stă cu spatele drept, se zâmbește regal. E Garden Party-ul de Ziua Regelui.
Două doamne nu mai contenesc cu pozele. E firesc să vrei o amintire despre care să povestești la cafea încă un an de acum. Maria Constanța Cepleu este una dintre regalistele care nu lipsesc de la eveniment. Dragostea de monarhie i s-a transmis de generații. „Regalistă din familie, din străbunici și din toți care au creat ceva bun în România și am doi frați ai tatălui meu care au căzut la Mărășești, de 19 și 20 de ani, spulberați de obuze. Această țară nu exista dacă nu existau regii, asta nu înțelege lumea. Datorită regilor există această țară și țara noastră trebuie iubită. Monarhia pentru mine este pace, înțelepciune, este ceva bun. Fără monarhie niciodată n-o să avem liniște. Vreau să nu mor până nu văd și eu țara asta limpede, așa cum îmi vorbeam părinții mei și tata care a făcut războiul, a fost la Odessa și nu mai vreau comunism, asta nu mai vreau”, își spune năduful femeia.
Prietena ei îi împărtășește oful și spune cu voce tremurată de ce e așa importantă această zi pentru ea: „Sunt bucuroasă că sunt alături de cei care vor o schimbare adevărat. Îmi pare rău că a murit regele. Sunt emoționată din acest motiv pentru că pe 10 mai 1990, pentru Crin Antonescu, am intrat în PNL. Bunica mea a cunoscut-o pe Regina Maria pentru că a cerut să facă pension. Avea 16 ani și a fost căsătorită șase luni cu fiul boierului și nu putea pentru că cele care făceau pensionul erau virgine. Și regina Maria a iubit-o pe bunica mea. O chema tot Maria, i-a pus mâna pe cap și i-a zis: mergi acasă. Și în trei luni a primit răspunsul, a făcut pensionul și a terminat prima”, spune Ana Thomas.
Și printre pălării cu pene, puf și cristale, printre rochii de mătase și pahare de șampanie, parcă reușești să te teleportezi în vremea pensioanelor și seratelor regale. Imaginea e tulburată însă de îngrămădeala la mâncare. Un domn care ne avertizează că nu vorbește el, ci șampania băută, aduce farfurii pline, le depozitează lângă trotinetă și cere pază de la comeseni: „nu dați nimănui astea, decât unei fete tinere, roșcate, între 18 și 20 de ani, multimilionară”. Știe și el, și șampania care îl însuflețește, că frigăruile și munții de cartofi tăvăliți prin boia sunt în siguranță. Nicio roșcată multimilionară nu-l amenință. Sunt alte blonde, brunete, șatene, cârlionțate, cu părul râuri sau strâns responsabil sub un coc sofisticat, pe care le mai ciupește și le mai aruncă câte-o vorbă dulce în trecere.
Fanfara cântă. La ora 17.00 fix, au apărut la balcon Principesa Margareta, Principele Radu și Principesele Maria și Elena. Apoi au coborât cu toții în mulțime și au dat mâna cu simpatizanții. S-au schimbat politețuri. O fost o seară regală. Și Kiseleff s-a umplut iar de râuri de doamne care curgeau cu pălăriile lor la vale. De la Jumbo sau de prin alte părți.