- Locuința familiei are acum doar două dormitoare și un hol.
- 12.000 de euro l-ar costa pe nea Milică să-i adauge locuinței două camere, o bucătărie și o baie.
- Copiii au vârste de la 2 ani și jumătate la 17 ani și sunt toți născuți de aceeași mamă.
- Iulian Duică, 61 de ani, este tatăl a patru dintre copii, dar vrea să aibă grijă de toți opt.
- Mama copiilor a plecat de acasă acum un an, pentru a locui cu un alt bărbat, în comuna vecină.
Acum un an, Iulian Duică, 61 de ani, a fost părăsit de soție. Leana a plecat din Brătășani, Teleorman, în alt sat, după un alt bărbat. Împreună cu mama, a plecat doar fiica mai mare, Laura, 18 ani.
Acasă au rămas ceilalți opt copii ai familiei. Patru dintre ei sunt ai lui Iulian: Elena, 9 ani, Alexandra, 8 ani, Cătălin, 5 ani, și Andreea, 2 ani și jumătate. Patru copii sunt doar ai fostei soții: Marcel, 17 ani, Mihaela, 16 ani, Florică, 14 ani, Georgică, 11 ani. Nici unul dintre ei nu dorește să stea cu mama.
„Am învățat zidărie la vârsta mea”
Tatăl, nea Milică, așa cum i se spune în sat, a lucrat ca mecanic auto pe utilaje de terasament, excavatoare, buldozere. Din cauza meseriei, spune el, nu a apucat să-și întemeieze un cămin.
A colindat țara din șantier în șantier. Până când s-a îmbolnăvit. Medicii i-au descoperit mai multe artere blocate, l-au operat de mai multe ori. Acum ia tratament, nu are voie să facă efort, mai ales să meargă mult pe jos. Primește o pensie de boală, de 704 lei.
La 50 de ani, nea Milică a întâlnit-o pe Leana, o femeie din sat. “Avea cinci copii, știam că o duce greu. La început, eram doar prieteni, ne vizitam, apoi, într-o seară, am băut împreună o sticlă de vin și asta a fost. Așa s-a născut Elena”.
Nașterea fetiței a schimbat totul. Nea Milică și-a luat în serios rolul de tată. Leana nu locuia cu el, locuia cu ceilalți copii ai ei în casa unor rude. “Îi trimiteam lemne, îi dădeam oale cu mâncare, să-i hrănească pe copii, bani, când îmi cerea. Dar nu puteam să o las să stea cu fetița mică în casă străină. I-am adus pe toți la mine”, spune bărbatul.
Omul nu regretă decizia luată atunci. Copiii Leanei sunt cuminți, harnici și isteți. Pe lume, au mai venit Alexandra, Cătălin și Andreea. Lui nea Milică i s-a umplut casa bătrânească, moștenită de la părinți. Leana însă a decis să plece și să-și lase copiii în urmă.
S-a întâmplat acum un an, s-a dus după altul. Acum stă cu el, muncește pentru el, pe aici vine rar. Dar încasează tot ea alocațiile copiilor
Nea Milică:
Multe luni, tatăl a încercat să obțină decăderea din drepturi părintești a mamei. A căutat o formulă care să-i permită să-i aibă în grijă legal și pe copiii Leanei. A solicitat să-i fie dați în plasament.
Protecția Copilului Teleorman a făcut anchetă socială și i-a răspuns bărbatului că nu poate crește opt copii așa cum îi crește. Are nevoie de o casă mai mare. De mai mult spațiu pentru cei mici.
Asistenții sociali de la Primăria comunei Trivalea-Moșteni și de la Alexandria i-au întrebat pe copii cu cine vor să stea. Copiii au răspuns că vor să stea cu tatăl lor. Dar asta nu e de ajuns. Nu trebuie să vrea doar copiii, trebuie să vrea și DGASPC.
Așa că nea Milică s-a apucat să extindă casa.
Nu știam nimic despre zidărie, cum să faci stâlpi de susținere, cum să amesteci mortar. Dar am învățat, am întrebat pe la alții. Și uite că începe să se vadă ceva.
Nea Milică:
Toți „copiii” lui Florică
Se văd pereții, pe care urmează să fie pus ciment și apoi var. Lipsește încă acoperișul. De la primăria comunei, familia Duică a primit un ajutor de 1.000 de lei.
“Am mai pus noi 200 de lei și mașina veche și am cumpărat o mașină de spălat nouă. Cum am cumpărat-o, după vreo două spălări, s-a blocat. Am chemat service-ul. Au venit, s-au uitat la ea, au repornit-o. După ce au plecat ei, iar s-a blocat. Ce avea? Mi-au zis oamenii să mă uit jos, să verific filtrul. Când m-am uitat, era plin de cuie. Uitasem să verific rufele și să scot cuiele din buzunarele lui Florică și Georgică”, râde nea Milică.
Florică și Georgică o fac și ei pe meșterii, bătând cuie în pereți și întinzând sârmă între ele.
Marcel, băiatul cel mare, nu se mai joacă, a intrat în pâine. Lucrează la o moară din sat, de dimineața până seara, la șase. Din ce câștigă, își ajută frații mai mici.
“Marcel ne-a luat 40 de caiete. Și adidași din ăia buni, de 55 de lei”, spune Alexandra. Ea e în clasa a doua, Elena e într-a treia, Cătălin e la grădiniță, unde la anul va merge și Andreea. Georgică e în clasa a cincea.
Florică a terminat opt clase anul ăsta, dar n-a dat examenul de capacitate. El este fermierul familiei. Se ocupă de cele 13 rațe, de găini, de puii “gâtejați”, adică fără pene pe gât. Puștiul crește și porumbei, cărora le-a înjghebat un adăpost deasupra cotețului porcului. Florică este foarte atașat de animale, “sunt copiii lui”, ne explică Elena.
Mai toate vietățile din gospodărie au un nume. Chiar și motanul portocaliu și de pripas. Se cheamă, simplu, dar sugestiv, Motanu.
Lucrând pe ici, pe colo, prin sat, Florică a pus bani deoparte.
Așa a strâns leu cu leu, până a făcut 200 de lei și a cumpărat o capră. Nici n-a vrut să audă când i-am zis de pastramă.
Nea Milică îl laudă:
Capra se numește Jenny și are un an, încă nu dă lapte. Se cațără, firește, peste tot, spre hazul copiilor, și doarme, fără fasoane, cu porcul, pe un strat de rumeguș.
Un măgar și doi Spiderman
Vedetea ogrăzii este însă măgarul Costică, un patruped rotofei, care paște în parcela cu trifoi. Măgarul Costică trage căruța cu care nea Milică aduce lemne, fân, paie, cereale pentru oamenii din sat. Primește bani sau e plătit în natură. “Așa facem rost de lemne, ne lasă și nouă câte un brat de surcele”.
Mihaela e în clasa a zecea, la Liceul Teoretic Olteni. A avut media generală peste 9, în clasa a noua. “Să mergi la școală e singura cale”, spune fata, pe un ton serios, ținându-și sora cea mică în brațe. Vine de la liceu la două și jumătate, cu microbuzul, are grijă de cei mici, îi ajută la teme, își ajută tatăl vitreg în gospodărie.
Aș fi vrut să mă duc și eu la bâlci, o dată în viață, la cei 16 ani ai mei, dar Andreea a început să plângă după mine, așa că am stat acasă.
Mihaela, 16 ani:
Mihaela e cea care o schimbă, o adoarme, o hrănește pe mezină, îi dă biberonul cu apă și poneiul scămos, timp în care stă cu ochii și pe ceilalți pitici.
Cumva, cei opt copii au găsit o cale să se ajute între ei, să nu-l împovăreze cu necazurile lor de omuleți pe tatăl lor. Elena îi repară costumul de Spiderman lui Georgică, au costume la fel, dar al lui Georgică are și fermoar.
Alexandra îi șterge nasul lui Cătălin, iar Cătălin îi aduce un pui de găină Andreei, să nu mai plângă. Toată familia, cu Florică în frunte, e cuprinsă de emoție când mânuța fetiței strânge puiul un pic cam energic.
Bărbat la cratiță? Nu, la tuci
Dimineața, în zi de lucru, nea Milică se trezește la cinci și jumătate și compune șase pachete cu mâncare, “de obicei, pâine cu felii de salam sau pâine cu gem, gem făcut de mine, din prunele din grădină”.
Tatăl gătește într-o bucătărioară de vară. Nu cu oale sau cratițe, prea puțin încăpătoare. “Un tuci întreg. S-au mirat asistentele de la Protecția Copilului, că gătesc un tuci pe zi”.
Varză cu un picior de porc era meniul, când i-am vizitat.
În așteptarea mesei, Cătălin degustă margarină cu lingura dintr-o cutie. Alexandra ronțăie o frunză de varză. Florică mai bate niște cuie în peretele viitoarei lui camere. Georgică scoate mingea de sub niște scânduri și începe un meci de fotbal prin curtea din față, pe sub funiile cu rufe puse la uscat. Ce contează că sunt în șlapi și, la un șut în forță, sare și papucul, după minge, în grădina vecinilor?
I-am întrebat pe copii de ce au ales să stea cu tatăl lor.
Nu vreau să mai stau cu mama niciodată. Pentru că mama ne mânca mâncarea. Mânca ea, înaintea noastră. Iar tata ne dă din mâncarea lui și așteaptă până se face alta
Alexandra:
Georgică e de acord cu sora lui: “Mama ne bătea și ne certa mereu. Tata nu ne bate, are grijă de noi”. Mihaela, adolescenta, își amintește că, la una din rarele vizite, mama ei nu numai că nu i-a adus nimic. “Dar mi-a și luat cizmele noi. Le-a luat din cutie și a pus altele vechi, rupte, să nu se vadă din prima că e goală cutia”.
Strângere de fonduri pe Facebook
Acum, grija cea mare a familiei Duică e terminarea casei. Până nu dă înghețul și se mai poate lucra. Preotul Bogdan Nedea, care slujește la o biserică din comună, a lansat o strângere de fonduri pe Facebook.
„Singur, acest tată nu va putea să-și țină copiii, are nevoie de ajutor. Pare că nu e mare lucru de făcut, dar pentru un singur om, și bolnav, și cu altele pe cap, e greu. E nevoie și de materiale de construcții și, mai ales, de mână de lucru. Am estimat noi că trebuie vreo 12.000 de euro, în total, cu tot cu acoperiș. Să aibă baie și bucătărie înăuntru”, spune părintele.
Oamenii din sat nu participă la drama familiei Duică. Scot capetele la porți și întreabă dacă am venit să-i luăm copiii.
Cu Alexandra și Georgică, studiem pe marginea drumului un arici mort. Ei l-au descoperit, lângă gard, dar nu îndrăzneau să se apropie. “Sărăcuțul, l-a prins frigul ăla de azi-noapte”. Alexandra îl acoperă cu frunze. “Nu e bine să omori animale. Vecina noastră a omorât rândunicile, le-a stricat cuibul. Și i s-a uscat grădina. I-au urzit rândunicile pământul”.
E aceeași vecină care-i ceartă că fac gălăgie și așteaptă să vină Protecția după ei. Copiii nu sunt supărați pe vecină. Nu sunt furioși nici pe mama lor. Nu-i urzesc mamei lor nimic, nici măcar amintirea.
Dacă doriți să ajutați familia Duică să aibă o casă mai bună și să rămână împreună, puteți dona prin intermediul contului de Facebook al preotului Bogdan Nedea sau puteți lua legătura cu redacția Libertatea.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro