„Lucrările de lărgire a centurii din partea de nord a Capitalei vor fi gata la sfârşitul anului, iar din luna iulie 2011 se va merge pe patru benzi de la Piteşti până la Constanţa. Voi verifica lunar lucrările!”, declara plin de zel, în luna mai a anului trecut, premierul Emil Boc, când începeau lucrările de lărgire a variantei ocolitoare de la două la patru benzi. Nu ştim ce s-a întâmplat între timp, cum a rămas cu controalele, dar cu siguranţă promisiunea prim-ministrului nu s-a materializat. Cel puţin nu în totalitate. Cele patru benzi promise există între Chitila şi Afumaţi, iar şofatul pe acest segment e o adevărată plăcere: patru benzi, nici o groapă, locuri de parcare şi un pod hobanat la Otopeni.
Cheful ţi se taie brusc, atunci când trebuie să ieşi de pe centură, deoarece, din cauza căii ferate de lângă arteră, pentru a ieşi de pe şosea trebuie să tai contrasensul. Iar pe contrasens, de când sunt două benzi, ca pe autostradă, se merge ca atare, cu viteză! O clipă de neatenţie şi marginea drumului ar putea să se umple de cruci, asemenea multor drumuri din ţara noastră.
La Domneşti, în sud, este jalea cea mai mare. Aici se formează constant o coadă de cel puţin 2 kilometri | Asfaltul din zona de sud a centurii are o calitate execrabilă. Din cauza căldurii, bitumul se dilată şi apar şleauri imense sub greutatea tirurilor |
După Afumaţi însă, centura se prezintă catastrofal: asfalt prost şi aglomeraţie din cauza intersecţiilor cu drumurile de acces în Bucureşti. Soarele încinge asfaltul de o calitate execrabilă, iar tirurile lasă o serie de şanţuri care fac condusul pe şosea să semene cu patinajul!
În 2008, reporterul Libertăţii a parcurs toată şoseaua de centură în cinci ore! La acea vreme, nu fusese iniţiată nici o lucrare de îmbunătăţire a infrastructurii. Acum însă, când am reluat testul, s-a văzut o diferenţă clară. Am parcurs centura în două ore şi jumătate!