Prigoniţi, credincioşii de rit vechi s-au refugiat pe unde au apucat. Mulţi, în zona Deltei, unde au continuat să facă ce ştia de secole: să pescuiască. Tradiţia este un cuvânt care defineşte această comunitatea. Pentru străvechile obiceiuri şi păstrarea lor şi-au părăsit pământurile şi ţara şi au căutat să-şi întemeieze un nou cămin. Tradiţiile pe care lipovenii le păstrează astăzi sunt, în mare parte, o fereastră către o istorie veche de trei secole.
„Tradiţiile noastre nu se pot pierde”
Multe obiceiuri se duc, odată cu trecerea anilor. Cântecele şi dansurile sunt însă ceva mai uşor de păstrat, iar asta face de foarte mult timp ansamblul Juraveli, din Jurilovca. Numele grupului înseamnă „cocor” şi vine din limba rusă (Zhuravli).
„Scopul nostru este să promovăm, să ducem mai departe tradiţiile. Noi am încercat asta prin costumul popular, prin cântece vechi şi străvechi şi chiar şi cu gastronomia locală. Să promovăm, să ducem mai departe, să nu uităm rădăcinile noastre”, a povestit, pentru Libertatea, Evghenia Turcu.
Cântecele populare ale lipovenilor sunt, de fapt, vechi cântece ruseşti. La fel şi dansurile. Copiii cresc cu ele în case de când învaţă să vorbească.
Costumul popular lipovenesc este o parte importantă a acestor tradiţii. Este ţinuta staroverilor ruşi (vechi-credincioşi), cu sarafan, batic şi chicikă, o bonetă pe care o poartă doar femeile căsătorite.
Pregătire încă de la grădiniţă
Cei aleşi să transmită mai departe aceste tradiţii se pregătesc din greu. Încă de la grădiniţă sunt luaţi şi antrenaţi, dacă se observă că au un talent special. Nu există limită de vârstă. Dintre cei 15 membri actuali ai grupului, cel mai tânăr are 8 ani. Cel mai în vârstă, cu mult peste 60.
„Este misiunea noastră. Să ducem mai departe. Secretul vine din inimă. Este păcat totuşi, ştiindu-ne rădăcinile, să lăsăm de o parte. Tocmai de asta, pasiunea aceasta pentru tot ce este frumos, asta ne-a determinat să ducem mai departe”, spune Evghenia.