1 comentariuO încăpere de 12 metri pătrați, cu stive de cărți pe care se adună praful – asta a găsit Crina Popescu, bibliotecară în Pietrari, în 1990, când și-a început activitatea în biblioteca din comună. Au trecut peste 30 de ani de atunci și astăzi biblioteca este mai mult decât un depozit de carte – este o instituție care a închegat în jurul ei o comunitate.
Totul a început în anul 2009, când biblioteca din Pietrari s-a înscris în programul Biblionet – un program finanțat de Fundația „Bill și Melinda Gates”, care avea drept scop dotarea bibliotecilor publice din România cu echipamente IT de ultimă generație. A fost gura de oxigen care le-a permis bibliotecilor din țară, multe dintre ele aflate în pragul desființării, să facă următorul pas către modernizare.
Crina Popescu crede că dacă biblioteca pe care o gestionează nu s-ar fi înscris în Biblionet, postul i-ar fi fost desființat, iar instituția s-ar fi închis. „Atât de gravă era situația”, spune ea. Pentru că, în 2009, când bibliotecile din țară se conectau, în sfârșit, la internet, criza economică își spunea cuvântul. Instituțiile de cultură au suferit cel mai mult. Până în 2020, chiar la ea în județ, numărul bibliotecilor a scăzut cu un sfert, potrivit Institutului Național de Statistică. La nivel național, în ultima decadă, România a pierdut 3.000 de biblioteci.
Cea din comuna Pietrari a rămas însă pe loc și, mai mult, s-a și dezvoltat, grație programului derulat pe parcursul a cinci ani, în cursul căruia au fost dotate peste 2.200 de biblioteci din țară, potrivit Mediafax.
Au contat însă și ambiția, și determinarea Crinei Popescu, care a adunat în jurul bibliotecii, de-a lungul timpului, o comunitate de voluntari, cititori și, mai nou, elevi de școală care participă, săptămânal, la ore de codare.
„Descopeream și eu platforma cot la cot cu ei”
Cum ajunge o bibliotecară să pregătească elevii să învețe să codeze? Crina Popescu crede că e vorba despre „firea ei”, care a ajutat-o.
„Am fost și sunt o fire foarte curioasă și m-am autoeducat de foarte multe ori. După includerea bibliotecii în programul Biblionet, accesând internetul, am găsit oportunitatea de a participa la un eveniment european care se numea ora de codare. Am înscris biblioteca și am făcut ce trebuia pentru a înlesni copiilor din localitate participarea la o oră de codare”, povestește ea.
Asta se petrecea în anul 2015, iar copiii, pentru a învăța să codeze, foloseau o platformă, code.org, pe care organizatorii le-o puseseră la dispoziție.
Crina Popescu a învățat, la rândul ei, să folosească platforma și să facă tot ce era nevoie pentru a le oferi copiilor accesul la noua formă de învățare.
„Plăcându-le copiilor, m-am gândit că ar fi bine să facem ateliere de codare. Descopeream și eu platforma cot la cot cu ei sau înainte să ajungă ei la cursurile respective și îi îndrumam să parcurgă cursurile”, spune bibliotecara.
În 2015, Popescu a primit un telefon din partea Fundației Progress, care aflase despre ce se întâmpla la biblioteca din Pietrari. Ideea ei a devenit astfel un proiect care s-a extins la nivel național, în peste 150 de biblioteci publice din țară.
Stupul inteligent, mănușa hipersensibilă sau mașina eco de tuns iarba
Ajungem în Pietrari într-o zi însorită cu iz de primăvară timpurie. La biblioteca din sat, unde Crina Popescu predă, e forfotă – copiii încep să iasă de la școală și așteaptă curioși să facem prezentările. Popescu ne face turul bibliotecii – o clădire spațioasă, încăpătoare, dotată de curând și cu o imprimantă 3D care le place copiilor și pe care au învățat să o folosească.
Unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale celor de-a VIII-a, despre care bibliotecara ne povestește, este stupul inteligent „Bee Friendly” – o machetă, deocamdată perfect funcțională, a unui stup care avertizează apicultorii cu privire la temperatura și umiditatea aerului. Este dotat cu senzori speciali care monitorizează toți acești parametri.
O altă minune ieșită din mâinile copiilor din Pietrari este mașina de tuns iarba Eco Grass Cutter, care funcționează pe bază de lumină solară.
Continuarea, pe Școala 9.
Libertatea îşi propune să ofere o voce egală femeilor în reprezentarea lor din media și crede în puterea #EqualVoice pentru a face mai vizibile femeile în presa românească, pentru a include vocile lor și perspectivele feminine. Fie că vorbim de jurnaliste, de surse, de specialiste sau de comentatoare / editorialiste, doar așa putem reflecta echilibrat societatea.
Libertatea își folosește capacitatea jurnalistică și tehnologică de a promova valorile în care crede: egalitatea între femei şi bărbați.
Vezi noutățile din cadrul inițiativei EqualVoice!