- România și Estonia, două țări ex-comuniste, două trasee extrem de diferite după eliberarea de dictatură.
- I-am rugat pe estonienii implicați în schimbarea țării să definească punctele forte ale societății lor.
- Printre acestea: colaborarea, efortul sistematic, înlocuirea vechilor politicieni cu o generație nouă și încrederea în guvernul care, la rându-i, își recunoaște problemele și apelează la oameni ca să fie ajutat.
de Andreea Archip (Tallinn, Estonia)
E-card de identitate. E-rețetă medicală. E-vot. E-rezidență. E-stonia.
O țară care s-a eliberat de povara cozilor la ghișeu și a mizat pe noile tehnologii și pe puterea internetului. Dar, cel mai important, a mizat pe propriul popor. Timp de cinci zile am căutat să aflu ingredientele care i-au propulsat pe primele locuri în lume în economie, educație, sănătate, cercetare și inovare. Cum a devenit Estonia cea mai digitală țară din lume.
Am adunat după zeci de interviuri cu estonieni din companii sau din Guvern câteva dintre “secrete”:
1.Au lucrat în echipă.
2.Au muncit mult.
3.S-au sprijinit reciproc
4.Au fost curajoși în fața noului
Da, știu, am cheltuit banii redacției Libertatea ca să vă spun câteva banalități. Dar e banalitatea normalității, nici o rețetă specială aici, doar buna intenție a lor și, foarte-foarte important, buna intenție a celor care i-au condus.
În Republica lui Platon, “societatea bună” ar trebui condusă de filosofi-regi, de oameni care nu conduc pentru binele propriu, ci pentru binele societății. Un arc peste timp către Estonia.
Curaj pentru independență
O țară ocupată de-a lungul istoriei ba de ruși, ba de suedezi, ba de germani. Urmași ai vikingilor, care atunci când au respirat libertate, au pus o țară întreagă pe roți.
“ESTONIA! Ești în pragul unui viitor plin de speranță, în care vei fi liberă și independentă în determinarea și dirijarea propriului destin! Începe să-ți construiești o casă proprie, condusă de lege și ordine, pentru a deveni un membru vrednic în familia națiunilor civilizate!”, scriau estonienii în Declarația de Independență din 1918.
Un gest nebunesc în contextul vremii: trupele rusești se retrăgeau și nemții înaintau, iar estonienii își declarau independența, ignorând armele de la tâmpla lor.
Adevărata autonomie au câștigat-o însă 71 de ani mai târziu, în 1989. Atunci s-au luat de mână cu frații lor lituanieni și letoni și au cântat. Independența și-au declarat-o oficial în 1991.
Sistem creat de stat pentru ca oamenii să-și găsească mai ușor de lucru
Pe un hol lung, cu mobilă futuristă, încadrată de lumina verii baltice, Ott Velsberg, data chief officer în guvern, îmi înșiră proiectele bazate pe inteligență artificială (AI – artificial intelligence) pe care le implementează. Roboți care deja înlocuiesc oameni.
Am implementat un sistem care unește cererea cu oferta pieței de muncă, care dă recomandări cu exactitate de 72%, adică te trimite fix la angajatorul potrivit.
Ott Velsberg
Asemenea platforme care să-ți recomande angajatorul există și în alte țări, de pildă în România portalul eJobs are unul, dar sunt afaceri private, pe când la Tallinn ele sunt create de către guvern.
Ott vorbește cu siguranța și seriozitatea nespecifice vârstei sale. Are 28 de ani. Adică la “Revoluția cântată” era în burta mamei sale. Și acum face el o revoluție. A studiat și locuit peste hotare, în Suedia, dar a revenit în țară, ca să pună umărul la extraordinara Estonie.
Estonia e ceva grozav! Este o oportunitate unică să îți imaginezi guvernul viitorului și să participi la realizarea lui.
Ott Velsberg
Un alt program a eficientizat munca spărgătorului de gheață din port și cu care au economisit un milion de euro pe an. Spărgătorul nu mai merge pe trasee prestabilite, grosimea gheții este măsurată din satelit și apoi rutele sunt create automat.
“Acum lucrăm la un algoritm care să identifice zonele cu cel mai înalt grad al infracționalității rutiere sau de altă natură”, anunță tânărul din Guvern un alt proiect.
Tinerii s-au întors doar când au simțit că se mișcă ceva
Cu același entuziasm vorbește și Mari-Ly Klaats, PR la Iseauto, compania care va aduce din toamnă pe străzile din Tallinn primele microbuze fără șofer. Au construit deja mașinile, iar legislația pentru selfdriving machines e aproape gata.
Mari-Ly are 24 de ani și a fost și ea plecată din Estonia. A revenit. Ce s-ar întâmpla dacă românii ar reveni în țară?, nu-mi pot opri întrebarea.
“Și în Estonia am avut problema cu tinerii care plecau în străinătate, să lucreze în altă țară. Și eu am fost plecată pentru un an, dar am realizat apoi că Estonia e un loc foarte bun să lucrezi și să construiești ceva. Suntem o țară mică, dar avem companii mari aici. Și universitatea noastră este internațională, acum avem studenți, cred, din peste 80 de țări”, îmi dă un răspuns Mari-Ly.
Ea s-a întors când a realizat că Estonia se mișcă și e un loc prielnic să crești profesional. Așadar, până nu se mișcă lucrurile…
Societatea cu o concurență sălbatică se transformă într-o lume colaborativă
“Cred că e un lucru moștenit la noi: știm că trebuie să fim uniți, să facem schimb de informații și să cooperăm cu alte companii, chiar dacă au același domeniu de activitate. Aici, în Estonia, nimeni nu face lucrurile separate, pentru că nu poți supraviețui în acest mod”, mai spune Mari-Ly.
“Țara mea e harul meu” au cântat estonienii la Revoluție. Apoi s-au pus la aceeași masă și și-au făcut un plan. Au început cu înlocuirea oamenilor din administrația publică.
Au adus oameni noi care poate nu aveau experiență, dar asta îi ajuta să facă lucrurile altfel. Restul e istorie… și multă muncă.
Cam toți estonienii sunt obsedați de muncă. Și eu la fel! Aici dacă ai o idee și vrei să o faci să prindă viață, lucrezi pentru asta.
Mari-Ly Klaats
O altă diferență: estonienii vorbesc frumos despre ei înșiși
“Estonienii sunt oameni minunați!”, spune Mari-Ly Klaats.
Ott zâmbește reținut când îl întreb cum i-ar descrie pe estonieni. Lumea le pune prea repede eticheta de “oameni reci”, zice el.
“Estonienii au un simț al umorului unic. Și, după ce ajungi să îi cunoști, descoperi ce suflete calde au”, spune tânărul care lucrează pentru guvernul unde nu găsești o bucățică de hârtie. Nimic nu se mai printează. Parlamentarii au pe tablete totul, voturile se înregistrează automat, cetățenii văd în fiecare clipă ce noutăți sunt și pot oricând să intre în dezbaterile proiectelor legislative.
Estonia e țara în care îți plătești taxele online în trei minute. Și unde în trei ore pornești o firmă.
Sunt pe locul trei în Europa la număr de startup-uri pe cap de locuitor. De asta, 600 de români și-au luat e-rezidență estoniană. Au aplicat online și acum pot să-și managerieze afacerile oriunde în lume, plătind taxe în Estonia. În total, 55.000 de oameni din toată lumea plătesc taxe în Estonia, fără să fi pus piciorul acolo. Brand de țară.
Nu pot să nu fac o paralelă. Când s-a introdus în România cardul de sănătate, creștinii ultrareligioși au ieșit în stradă să respingă ”cipurile Diavolului”.
Dar Estonia este cel mai puțin religioasă țară din lume, alături de Cehia. Așa că atunci când au introdus e-cardul de identitate în 2001, nimeni nu și-a scos crucifixul la protest. S-au întrebat dacă au nevoie de cheltuiala asta, dar în timp au înțeles și au susținut inițiativa. Estonienii nu cred în Dumnezeu, dar cred în Guvern.
“Nu există un curent public împotriva Guvernului, oamenii îl susțin. Nu trebuie să simți munca Guvernului, trebuie să fie ascunsă într-un fel, astfel încât cetățenii să nu aibă vreun contact cu autoritățile. Guvernul trebuie să funcționeze astfel încât să nu-ți consume ție timpul și energia”, mai spune Ott Velsberg.
Politicienii vin în fața oamenilor și recunosc: „Avem o problemă”
Nu doar că își respectă Guvernul, dar îi sar și în ajutor.
Margus Arm, șeful Departamentului de Identitate Electronică, dă un exemplu: “În anul 2017, am avut o criză a e-cardurilor de identitate. 60% din ele aveau vulnerabilități și trebuia să găsim repede o soluție. Așadar, aveam o problemă mare de rezolvat și am avut parteneri din toate sectoarele, din universitate, care s-au oferit să vină și să ne ajute”.
Iar oamenii au înțeles că, o vreme, sistemul e-cardurilor de identitate nu va merge perfect.
Numai că, pentru a obține ajutorul populației, Guvernul a venit și a spus: “Avem o problemă”. A fost transparent.
„Nimeni nu face lucrurile separat, pentru că nu poți supraviețui”
La fel, când au avut de făcut arhivarea electronică a bibliotecii din Tallinn, oamenii au venit voluntar să ajute. “Aici, în Estonia, nimeni nu face lucrurile separat pentru că nu poți supraviețui în acest mod”, îmi revin în minte vorbele tinerei Mary-Li.
Ca să introducă sistemul de identitate online, estonienii au început în anii 2000 cursuri de folosire a calculatorului pentru toată populația. Acum, 88% din gospodării au un calculator și 98% își folosesc e-cardul.
Permisele de pescuit le iau de pe baltă, localizați prin satelit
Pentru că ai o identitate verificată și protejată online, poți să accesezi orice serviciu de pe un calculator cu internet.
“Uite, omul ăla pescuiește. Dacă vreau și eu să vin la pescuit, mă conectez la contul meu, sunt localizat și îmi cumpăr permisul de a pescui în acel loc. Atât de simplu e”, îmi spune Victor Guzun, un român care locuiește de zece ani în Estonia.
Când primești confort, dai infinit înapoi respect.
De zece ani, Victor nu a fost niciodată la vreo instituție cu o hârtie în mână.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 3Libertate
Estonia este țara în care autoritatea nu se ascunde după un ghișeu. E pretutindeni și nicăieri. Autoritatea rămâne însă un punct stabil, un pripon de care suntem prinși cu o funie invizibilă.
Nouă, în România, serviciile de proastă calitate ne-au devenit confortabile prin familiaritatea lor. Doamna de la ghișeu trebuie să îngusteze a răutate ochii marcați de un dermatograf verde, portarul trebuie să te ia directorial la întrebări. Altfel, instituția se clatină, propria noastră cunoaștere este fisurată de o umbră de bine. Și binele e greu de gestionat de oameni care nu sunt liberi, care nu sunt învățați să fie liberi.
Poate că estonienii sunt liberi abia din 1991, în acte. Dar ei au simțit liber dintotdeauna. Și unde n-au simțit, au lucrat împreună, din greu, optimiști și curajoși.
Estonia în cifre
- 1,3 milioane locuitori
- 99% din serviciile publice sunt online
- 88% din populație are calculator în casă
- 800 de ani de muncă salvați prin utilizarea serviciilor online
- 96% din populație își declară veniturile online
- 99,6% din tranzacțiile bancare se fac online
- 31% din populație a votat online (prima țară care a implementat votul online)
- 55.000 de e-rezidenți străini (600 de români)
- 31 de startup-uri la 100.000 de locuitori (locul 3 în Europa)
- 7% din PIB provine din sectorul IT&C
- 99% din medicamente, eliberate pe rețetă electronică
- 95% din datele pacienților au fost digitalizate
Citește și: