ComenteazăIncendiul din 5 aprilie din Parcul Natural Văcărești a acoperit cu un fum negru și dens cerul Bucureștiului. Vântul l-a dus și spre nord, spre centrul Capitalei, în timp ce sirenele autospecialelor de pompieri se auzeau tot mai tare și mai des.
Au ars la început 5.000 de metri pătrați de vegetație uscată și stuf, dar fiecare suflare de vânt a contribuit la întinderea focarelor, până au cuprins două hectare din parc. A fost nevoie de 11 mașini de pompieri care au înaintat cu greu pe pământul moale. Furtunurile lor abia au ajuns la flăcările care se ridicau la doi, trei metri deasupra solului.
Incendiul a fost stins după două ore.
Amfibienii mici nu au supraviețuit flăcărilor
„A ars destul de mult, cred că mai mult decât cele aproape două hectare estimate”, spune Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești.
Discutăm în parc, la o săptămână după dezastrul incendiului de acum o lună. Privește în jur, la ce au mistuit flăcările. Iarba, aproape cenușă, se fărâmițează la simpla atingere. Un hotel pentru insecte a scăpat de furia focului, deși în jurul lui totul este negru. A plouat mult în ultimele zile, dar în aer încă se simte miros de ars.
Incendiul din 5 aprilie este primul major din acest an în zona protejată a Parcului Văcărești și a avut loc într-o perioadă în care eclozează majoritatea ouălor de păsări, țestoase și amfibieni, adică apar puii.
Parcul Natural Văcărești este arie naturală protejată și primul parc natural urban din țara noastră. Supranumit și „delta dintre blocuri”, este cel mai mare spațiu verde compact din București. Printre mlaștini și stufăriș conviețuiesc peste 300 de specii de mamifere, pești și amfibieni și alte peste 300 de specii de plante, unele dintre ele native.
„Câțiva șerpi și amfibieni mici nu au mai rezistat. A fost distrus un cuib de pasăre, o țestoasă a murit și ea”, enumeră Bărbulescu consecințele incendiului. ONG-ul care a pus în 2016 parcul pe lista ariilor naturale protejate a găsit șerpișori de apă morți care nu au mai reușit să se refugieze, ouă de rață sparte și o carapace de țestoasă, exemplar protejat de lege, arsă și îngropată în pământ.
Incendii au tot fost în Văcărești, câte trei-patru în fiecare an, din cauze diverse, dar e prima dată, spune Bărbulescu, când unul atât de mare are loc în sezonul cald.
În ultimii trei ani au avut loc 13 incendii în Parcul Văcărești, potrivit ISU București-Ilfov. Cel mai mare a fost în februarie 2020, când au ars aproape 50 de hectare din parc, adică aproape o treime din suprafață. Pompierii spuneau atunci că incendiul a fost cel mai probabil provocat.
Chiștoace, grătare, cauciucuri arse – printre cauzele incendiilor
O posibilitate pe care nu o exclud nici acum. La două zile după incendiul din aprilie, salvatorii au dat nas în nas cu câțiva oameni care ardeau cauciucuri la una dintre intrările în parc. Au chemat imediat poliția. O altă teorie este că focul a plecat de la un prânz improvizat de o persoană fără adăpost.
Incendiile din Văcărești nu sunt provocate neapărat intenționat pentru a distruge parcul. În unele cazuri, parțial este de vină natura: se crează efectul de lupă, doar de la un ciob în care se reflectă lumina soarelui. În altele, pornesc de la cei care dau foc la cabluri, pentru a topi plasticul de pe metal.
„Cauzele incendiilor din Parcul Văcărești sunt mai multe. În primul rând, vorbim despre arderile provocate ale materialelor combustibile, cum ar fi conductoarele electrice, anvelopele, în vederea valorificării produselor rezultate, adică a sârmei. Din cauza acestor incendii provocate, este cuprinsă și vegetația uscată”, explică Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov.
Se întâmplă mai ales din pură neglijență, mai explică Vasile. E suficient să arunce cineva în iarbă un rest de țigară pentru a aprinde câteva hectare din cele 183 ale Parcului Văcărești.
Singura protecție: un gard parțial cu caricaturi de 1,25 de milioane de lei
„Le atragem des oamenilor atenția că nu se fumează în acest parc”, spune Dan Bărbulescu. Lovește cu vârful piciorului câteva chiștoace din iarbă. Mai încolo, un pachet gol de țigări zace mototolit. „Uite, cineva și-a făcut de cap aici”.
Pune incendiile de vegetație pe seama faptului că parcul nu este păzit. După indiferența și neglijența oamenilor, asta este următoarea mare problemă. Poliția Locală de sector nu patrulează pe-acolo, așa cum se întâmplă în celelalte parcuri din București în care este permanent cel puțin un echipaj. Parcul nu este nici îngrădit. Există doar un zid pictat cu caricaturi făcut de Primăria Sectorului 4 pe partea care dă spre Calea Văcărești. Edilul Daniel Băluță a plătit din bani publici 1,25 de milioane de lei pentru el.
Alături, se pregătește ridicarea unui cartier rezidențial. Investitorul este familia Micșunescu, potrivit Profit.ro, aceeași despre care Rise Project scria în 2015 că ridică ilegal, fără autorizație de construire, un bloc în Parcul Tineretului.
Este și unul dintre motivele pentru care pe internet oamenii acuză o „mână criminală” care lovește pentru a pregăti terenul parcului pentru proiecte imobiliare. Lucru teoretic imposibil, fiindcă e arie naturală protejată, iar legea interzice construcțiile pe astfel de terenuri.
De la ONG la ANANP și la primărie
Asociația Parcul Natural Văcărești a tot cerut primăriilor și Ministerului Mediului să asigure paza în parc încă din 2016, de când a fost înființat, după mai multe demersuri ale ONG-ului, prin Hotărâre de Guvern. N-au primit răspunsuri.
În 2017, asociația a ajuns, prin concurs, administratorul de drept al parcului. A reușit să organizeze un serviciu de pază format din câțiva rangeri. A durat un an, pentru că Guvernul Dăncilă l-a trecut apoi în administrarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), aflată în subordinea Ministerului Mediului, printr-o Ordonanță de Urgență care îndepărta organizațiile neguvernamentale de la administrarea ariilor protejate. Au dispărut rangerii, au dispărut și posibilitățile ONG-ului de a face vreo mișcare în parc.
La sfârșitul anului trecut, Parcul Natural Văcărești a fost preluat de Primăria Capitalei, printr-o subordonată special înființată, Administrația Parcului Natural Văcărești. O idee foarte bună, crede Dan Bărbulescu.
„Are nevoie să fie administrat de o instituție publică pentru că ea are pârghiile legale, fondurile, posibilitățile de a face mai multe pentru el. Noi suntem un ONG, nu putem face mai mult decât educație și informare. ANANP a fost o soluție ineficientă, am spus-o de mai multe ori, dar știu că municipalitatea se va ocupa de parc”, afirmă directorul asociației.
ANANP dă vina pe banii puțini pe care i-a avut la dispoziție
Într-un răspuns oferit la solicitarea Libertatea, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate spune că atribuțiile sale sunt limitate, nu doar legal, pentru că nu poate asigura personal paza, spre exemplu, ci și financiar. De aceea nu a putut face prea multe pentru delta Văcărești. În mare, s-a rezumat la verificări periodice împreună cu poliția locală sau cu jandarmii, „în limita resurselor financiare și umane alocate”.
Aceste limitări sunt motivul pentru care ANANP a căutat un alt administrator pentru Parcul Văcărești, spune instituția.
Bărbulescu ecunoaște că și-a pus speranța în primarul Nicușor Dan. A fost activist, întotdeauna interesat de mediu și de patrimoniu și a dat dovadă că îi pasă de delta Văcărești, preluând parcul la primărie. „Știe cât este de important un astfel de parc urban pentru bucureșteni”, adaugă el.
Doi paznici la 183 de hectare și niciun regulament de vizitare
Deocamdată, însă, lucrurile merg încet. Primăria a scos la concurs 18 posturi în proaspăt înființata administrație. Au trecut de probe doar două, pentru biroul de contabilitate.
Planul de management al parcului, esențial pentru gestionarea parcului, se află într-un orizont îndepărtat. Acest plan e un fel de constituție a parcului. E un document care stabilește obiective și măsuri pe următorii câțiva ani.
„Noi am făcut acest plan, este finalizat și i l-am pus pe masă Primăriei Capitalei fără niciun cost. Suntem în discuții”, spune Bărbulescu.
Trei rangeri ai Administrației Parcului Natural Văcărești și doi paznici de la o firmă privată patrulează prin delta urbană, spune PMB într-un răspuns la solicitarea Libertatea. Municipalitatea promite încă doi rangeri și un sistem de monitorizare video a zonei în viitorul apropiat.
Administrația lucrează, de asemenea, la planul de management, care trebuie actualizat, și la regulamentul de vizitare, mai spune primăria. Un plan care a existat încă de la înființarea parcului și care stă într-un sertar la Ministerul Mediului din mai 2020.
Care sunt soluțiile
Parcul se confruntă nu doar cu incendiile de vegetație pornite de la țigări aruncate și cauciucuri arse, ci și cu vandalisme care vizează infrastructura de vizitare, potecile, cu gunoaie aruncate pe lângă dig.
Asociația Parcul Natural Văcărești a amenajat, de-a lungul anilor, poteci tematice cu panouri de informare despre biodiversitate, speciile de amfibieni și păsări care se găsesc în deltă și despre istoricul locului și a construit câteva foișoare și puncte de observare. Unele au fost vandalizate și a fost nevoie să le repare sau chiar să le înlocuiască complet.
Soluția e simplă, spune Bărbulescu, care nu înțelege de ce nu a fost aplicată până acum: paza. Asta, alături de regulamentul de vizitare, un plan de management și campanii de educare vor limita incendiile și distrugerile din parc și îl vor face mai deschis către oameni.
„Este necesară o monitorizare permanentă. Pe măsură ce administrația parcului va fi prezentă în parc și poliția o să monitorizeze mai mult, astfel de evenimente vor fi cât mai puține și cât mai mici în intensitate”, spune directorul ONG-ului.
Este foarte important ca acest lucru să se întâmple, și anume ca poliția să monitorizeze. Asta trebuia să se întâmple deja. Nu s-a întâmplat, uite urmarea
Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești
De pe dig, la intrarea dinspre strada Săvinești, se vede cum pământul ars se întinde până la hotelul Rin, pe latura dinspre Șoseaua Vitan-Bârzești.
Unitățile de pompieri sunt foarte aproape de Parcul Văcărești, una dintre ele este la Apărătorii Patriei, de exemplu. Echipajele ajung rapid la flăcări, când sunt sesizate. Asociația lui Dan Bărbulescu are sediul la ultimul etaj în unul dintre blocurile turn de la marginea deltei, așa că are oricum linie directă cu ISU.
Dificil pentru pompieri
Mai mult le ia însă salvatorilor să ajungă de la intrarea în parc la locul incendiului.
„Sunt puține căi de acces pentru autospecialele de intervenție, atât de afară către această zonă, care este oarecum apropiată de dig, cât și de aici către centru, din cauza drumului, din cauza bălților de apă și a solului”, spune Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al ISU.
La incendiul de pe 5 aprilie, o mașină de pompieri a rămas blocată pe una dintre alei, cufundată în noroi, și vreo 10 pompieri și un polițist au fost nevoiți să o împingă din spate până la locul focarelor.
Poate dura de la câteva minute la câteva ore pentru a stinge toate focarele, spune Vasile. Vântul acționează de multe ori împotriva pompierilor, purtând scânteile prin vegetația uscată.
10.000 de arderi simultane în țară
Daniel Vasile crede că rezolvarea stă în primul rând în educație și spune că e nevoie de mai multe campanii de informare preventivă, „întotdeauna e loc de mai bine”. Să li se vorbească oamenilor constant despre pericolul fumatului în parc și despre ce dezastru poate provoca un singur chiștoc.
De ajutor ar fi și paza, monitorizarea constantă, controalele inopinante.
„Ulterior, evident, nu mai există decât coerciția, adică măsurile de sancționare a persoanelor care în mod deliberat provoacă incendii în această zonă, indiferent de scopul pentru care fac acest lucru, sau care în mod accidental provoacă incendii, din aruncarea neglijentă a unei țigări în zona cu vegetație uscată”, punctează reprezentantul ISU București-Ilfov.
Recent, Guvernul a adoptat prin Ordonanță de Urgență majorarea amenzilor pentru arderile de vegetație: de până la 15.000 de lei, pentru persoanele fizice, și până la 100.000 de lei, pentru persoanele juridice. Decizia de a majora amenzile a venit în contextul în care au existat la un momentat, în lunile martie-aprilie, chiar și 10.000 de arderi de vegetație simultane în toată țara, spunea ministrul mediului, Barna Tanczos, potrivit Digi24.
Cum a ajuns ceea ce trebuia să fie un lac zonă protejată
Dan Bărbulescu speră ca planul de management să fie gata curând și parteneriatul asociației cu primăria să fie roditor. Are planuri mari. Asociația Parcul Natural Văcărești pregătește un proiect de monitorizare a plantelor din punct de vedere al polenizării și intenționează să deschidă un nou traseu tematic, Poteca Fluturilor. Va fi inclus în tururile ghidate pentru copii și elevi, în care specialiștii din ONG le vor vorbi despre cât de importanți sunt fluturii pentru natură, dincolo de frumusețea lor.
Asociația face parte și din rețeaua națională a ariilor naturale urbane, care își propune să identifice și să creeze parcuri urbane precum Văcăreștiul și în alte orașe ale țării.
Înainte de 1988, zona parcului era doar o altă periferie gri a Bucureștiului, neasfaltată, cu puține locuințe și străzi. Ceaușescu a venit apoi cu un plan măreț și i-a expropriat pe proprietarii de terenuri și locuințe pentru a face Lacul Văcărești.
S-a lucrat la digul din pământ betonat până în 1989. Bazinul creat a fost umplut cu apă din Dâmbovița, dar din cauza multiplelor defecte de execuție, s-au produs infiltrații care au inundat zonele învecinate. Proiectul a fost suspendat, apoi abandonat definitiv după Revoluție.
„Parcul Văcărești e important pentru că e o oază de relaxare și oferă acele lucruri fără de care nu putem trăi într-un oraș. Dar e mai mult decât pace și liniște, e spațiu de habitat pentru multitudine de specii, unele protejate. E un întreg sistem viu care oferă, dar care are nevoie de protecție”, conchide Dan Bărbulescu.